DELAPIDĂRI // Milioanele, la pescuit

Fiecare al cincilea kilometru din râul Nistru a fost dat în arendă anul trecut celor care au cumpărat cotele de pescuit industrial

Mii de tone de pește sunt scoase anual din bazinele acvatice naturale din R. Moldova, iar braconierii au ajuns să facă legea pe malurile râurilor Nistru și Prut. Ministerul Mediului le-a declarat război în acest an pescarilor ilegali, dar și fostei conduceri a Serviciului Piscicol care ar fi pus la cale scheme de milioane pentru delapidarea instituției. Braconierii recunosc că achitau regulat „dijme” inspectorilor piscicoli pentru a fi lăsați să pescuiască fără grijă în locuri interzise. O spune ministrul Mediului Valeriu Munteanu, care a efectuat mai multe vizite inopinate la bazinele acvatice.

După fiecare raid, inspectorii dedicați meseriei scot din ape plase de kilometri, iar captura de pește depășește de multe ori sute de kilograme. La prejudiciile aduse statului prin braconaj se adaugă și sume fabuloase care au fost colectate legal de Serviciul Piscicol, dar au ajuns în buzunarele unor funcționari.

Milionul sustras din safeu

Fostul director al Serviciului Piscicol, Iurie Ursu, și-a însușit aproape toți banii colectați anul trecut din vânzarea permiselor de pescuit amator și sportiv. Un audit realizat în cadrul instituției a scos la iveală faptul că banii nu erau reflectați în evidența contabilă și erau păstrați într-un safeu la care avea acces doar Iurie Ursu.

Contabila-șefă a instituției a povestit că, pe 21 septembrie 2015, Ursu a sustras peste 1,3 milioane de lei din safeu, motivând că vrea să cumpere două șalupe și a promis că-i va restitui în maximum trei luni, dar nu a făcut-o până în prezent. Evidența banilor încasați pentru permisele de pescuit amator se ducea într-un registru separat pe care-l avea Ursu. Registrul a dispărut odată cu demiterea acestuia din funcție.

Materialele acumulate în cadrul auditului au fost transmise Centrului Național Anticorupție, care a inițiat o cauză penală pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Actualul șef al Serviciului Piscicol, Vlad Ungurean, spune că nu a reușit să vorbească cu cel care l-a precedat în funcție pentru a-l întreba dacă intenționează să întoarcă banii. La telefonul mobil al lui Iurie Ursu robotul anunță că „numărul format este temporar deconectat”.

Război cu braconierii

Noua conducere a instituției spune că există probleme mai serioase decât identificarea vechilor scheme de fraudare, de care ar trebui să se ocupe oamenii legii. Adevărata problemă este braconajul.

De la începutul anului au fost intensificate inspecțiile, care dau roade. De exemplu, în timpul unui singur raid au fost depistate două cazuri de braconaj cu utilizarea curentului electric, aceasta fiind cea mai gravă ilegalitate care poate fi comisă în domeniu.

Pe 13 ianuarie, pe râul Nistru, sectorul cuprins între satele Dubăsarii Vechi și Puhăceni, au fost reținute trei persoane care pescuiau într-o barcă, utilizând undițe electrice. Alte două persoane făceau același lucru în apropierea localității Delacău din Anenii Noi. Braconierii au fost amendați cu 15 mii de lei, iar uneltele de pescuit au fost ridicate.

„Dacă facem o comparație, pe tot parcursul anului 2015 au fost descoperite doar opt cazuri de pescuit electric”, compară Ungurean.

În timpul unei alte inspecții la lacul de acumulare Costeşti-Stânca de pe râul Prut, au fost depistate şi documentate cinci cazuri de braconaj cu folosirea plaselor. Acestea aveau o lungime de peste un kilometru și capturaseră aproximativ 115 kilograme de peşte.

Inspecții imposibile

Șeful Serviciului Piscicol, Vlad Ungurean, susține că braconajul poate fi stârpit numai prin organizarea mai multor inspecții și aplicarea unor sancțiuni dure pescarilor, dar acest lucru este practic imposibil.

„În toată republica avem numai nouă inspectori. Ei nu pot să verifice zilnic în întregime sectoarele care au distanțe de 50-70 km. O majorare a cadrelor nu ne-a fost permisă”, explică Ungurean.

De multe ori apare imposibilitatea aplicării amenzilor. Inspectorii identifică plasele întinse în apă pe timpul nopții, dar nu pot afla cine le-a instalat.

4 500 de lei pentru un pește

Pe lângă amenzi, braconierii mai achită și prejudiciul cauzat resurselor biologice acvatice. Fiecare pește capturat, indiferent de dimensiunea și greutatea lui, se plătește cu sume cuprinse între 20 și 4 500 de lei.

Potrivit legislației, sunt nouă specii de pește care costă 4 500 de lei bucata, printre acestea fiind morunul și nisetrul. Alte opt specii sunt taxate cu 4 000 de lei pentru fiecare pește capturat. Pentru un pește șalău prins ilegal se achită 200 de lei, iar crapul sau carasul costă 40 de lei.

Uneltele de pescuit și bărcile ridicate de la braconieri sunt confiscate prin decizii de judecată și ajung în posesia Serviciului Piscicol.

„Anul trecut, au fost ridicate 1 257 de unelte de pescuit și zece bărci. Au fost aplicate amenzi în mărime de 600 de mii de lei și achitate prejudicii de peste 200 de mii de lei”, ne-a prezentat o statistică Vlad Ungurean.

Pescuitul industrial, interzis

În anul curent, autoritățile au interzis pescuitul industrial în obiectivele acvatice naturale, pentru prima dată de la independență încoace.

„Cu excepția pescarilor amatori și sportivi, care aruncă o undiță-două, nu se va permite în 2016 agenților economici să extragă sute de tone de pește, fapt care a dus la scăderea dramatică a biodiversităţii ihtiofaunistice. Sunt convins că astfel vom putea contribui la restabilirea resurselor piscicole, în principal în cele două artere vitale pentru noi - râurile Prut şi Nistru”, afirmă ministrul Mediului, Valeriu Munteanu.

Anul trecut, au fost aprobate 33 de cote pentru pescuit industrial numai în partea inferioară a Nistrului, în total pe o lungime de 142 de kilometri. Dacă raportăm la lungimea râului pe teritoriul R. Moldova (660 km), reiese că fiecare al cincilea kilometru din Nistru a fost dat în arendă. Prețurile propuse la licitații pentru o cotă de pescuit au ajuns și la 40 de mii de lei.

Fraude

După ce obțin cote de pescuit industrial, chiriașii resurselor acvatice caută metode de fraudare a statului. Recent a fost descoperit un caz de încălcare gravă a regulilor de luare la evidență a capturii. În timpul unui raid, la un pescar au fost găsiți șapte pești cu greutatea de 111 kg care nu erau indicați în registru. Pe parcursul ultimelor patru luni, pescarul indicase în acte că a capturat doar 51 kg de pește, date evident eronate.

Ministrul Mediului promite că, la primăvară, râurile Nistru și Prut vor rămâne fără plase, iar pescarii amatori vor fi singurii „stăpâni ai apelor”.

Marin Usatîi, șeful Direcției Ihtiologie și Acvacultură din cadrul Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei:

Sunt necesare foarte multe măsuri pentru protecția resurselor acvatice naturale. Inițiativa Serviciului Piscicol de a interzice pescuitul industrial este bună, dar trebuie să existe o înțelegere cu autoritățile din statele vecine. Râurile Nistru și Prut sunt de frontieră și nu va fi efectul scontat, dacă România și Ucraina nu vor aplica aceleași interdicții. Noi trebuie să avem date mai concrete cât s-a pescuit anul trecut pentru a stabili ce pește a mai rămas și care sunt speciile ce trebuie înmulțite. Nu toate speciile sunt în declin, de aceea ar putea să se permită în continuare pescuitul în anumite locuri, la anumiți pești.