MEC schimbă formarea viitorilor profesori: practică din primul an și lecție publică la absolvire

Studenții de la facultățile cu profil pedagogic vor începe practica încă din primul an de studii, sub îndrumarea profesorilor cu experiență. La absolvire, pe lângă teză și examene, vor susține o lecție publică pentru a-și demonstra competențele de predare. Aceste schimbări sunt prevăzute în noua concepție de pregătire inițială a cadrelor didactice, prezentată astăzi, 15 octombrie, de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, și directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), Viorica Andrițchi.

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune ca noul model să fie aplicat începând cu anul universitar 2027–2028, pentru studenții admiși la programele de științe ale educației din universitățile și colegiile din țară. Cei care urmează deja asemenea programe își vor încheia studiile conform cerințelor în vigoare.

Prin aceste schimbări se urmărește ca viitorii profesori, învățători și educatori să obțină mai multă experiență înainte de angajare și să fie mai bine pregătiți pentru activitatea cu copiii.

„Un profesor are nevoie de o bună cunoaștere a disciplinei, dar și de experiență în explicarea ei pe înțelesul copiilor. Trebuie să recunoască dificultățile de învățare, să adapteze lecțiile și să gestioneze relațiile din clasă. Analizele care au stat la baza concepției arată că pregătirea universitară trebuie să dezvolte mai bine aceste abilități și să le conecteze cu situațiile reale din școală”, a declarat Dan Perciun.

Pentru elaborarea concepției au fost analizate programele Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Universității de Stat din Moldova și Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Autorii au examinat, de asemenea, modele de formare a profesorilor din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția.

Analiza a cuprins și evaluarea nevoilor profesionale a peste 1.000 de tineri, absolvenți în ultimii trei ani ai programelor de științe ale educației. Au fost monitorizate și experiențele acestora după primele trei–patru luni de activitate.

Viorica Andrițchi a menționat că pregătirea viitorilor profesori nu este uniformă de la o instituție la alta. De asemenea, cursurile nu sunt suficient de bine corelate cu practica pedagogică. Aceasta este adesea organizată separat de celelalte discipline, iar etapele și modul de desfășurare depind de deciziile interne ale universităților.

„Pregătirea pentru lucrul cu elevi cu nevoi diferite, colaborarea cu familia și utilizarea tehnologiei sunt prezente în programe, dar, potrivit analizei, nu sunt dezvoltate sistematic pe întregul parcurs al studiilor”, a mai spus directoarea INEL.

Noua concepție prevede practică obligatorie încă din primul an. După primul semestru, studenții ar urma să petreacă o zi pe săptămână în școală. Inițial, aceștia vor asista la lecții și vor observa activitatea profesorilor, apoi vor începe să predea sub îndrumare și vor prelua, treptat, mai multe responsabilități. Experiențele din clasă vor fi analizate la universitate și discutate împreună cu mentorii: ce explicații au înțeles copiii, unde au întâmpinat dificultăți și cum poate fi adaptată lecția următoare.

Practica este planificată să se desfășoare într-o rețea de instituții partenere, numite baze de practică pedagogică, selectate în baza unor criterii aprobate de MEC. Profesorii care vor ghida studenții vor urma o pregătire specializată. Evaluarea practicii va fi realizată în comun de universitate și instituția parteneră.

Ministerul propune și un plan-cadru pentru studiile pedagogice, care va stabili cerințe comune privind pregătirea și evaluarea. Instituțiile vor continua să organizeze programele, dar vor trebui să respecte acest cadru. Modelul cuprinde cinci componente: cunoașterea disciplinei, metodele de predare, înțelegerea dezvoltării și învățării copilului, practica pedagogică și cercetarea educațională.

De exemplu, viitorii profesori de matematică vor studia nu doar fracțiile, ci și felul în care acestea pot fi explicate elevilor, greșelile pe care aceștia le fac frecvent și metodele care îi pot ajuta să înțeleagă materia. Cazurile întâlnite în timpul practicii vor fi discutate în cadrul cursurilor.

Incluziunea, siguranța copiilor, colaborarea cu părinții și folosirea responsabilă a tehnologiei, inclusiv a inteligenței artificiale, vor fi abordate pe tot parcursul formării.

Concepția prezentată astăzi de MEC și INEL prevede că studiile de licență vor oferi pregătirea de bază și accesul inițial în profesie, iar masteratul cu profil didactic va aprofunda competențele de predare. Documentul stabilește că masteratul didactic va fi o etapă obligatorie pentru formarea celor care vor preda în învățământul primar, gimnazial și liceal.

Totodată, noua concepție le oferă și absolvenților altor domenii posibilitatea de a intra în profesie. Aceștia vor putea urma modulul psihopedagogic, programe de calificare sau recalificare ori masterate didactice complementare.

O altă modificare anunțată astăzi vizează evaluarea la finalizarea studiilor de licență și masterat. Pe viitor, aceasta ar urma să aibă trei componente: susținerea unei lecții publice și analiza propriei activități; o probă bazată pe situații practice sau simulate din activitatea didactică; și o teză despre probleme reale de predare și învatare.

Rezultatele obținute pe parcursul studiilor ar urma să conteze pentru 50% din nota finală, iar evaluarea de absolvire pentru celelalte 50%. Probei practice i se propune o pondere de 10% din nota finală.

Noua concepție de formare face parte dintr-un set mai amplu de măsuri prin care MEC urmărește să îmbunătățească pregătirea viitorilor profesori, învățători și educatori. Începând cu sesiunea de admitere din 2026, media minimă necesară pentru accesul la studiile superioare de licență în domeniul Științelor educației a crescut de la 6,5 la 7. Pragul de 6,5 a fost introdus în 2024 și s-a menținut și în 2025.

Măsurile includ și sprijin pentru studenți pe durata studiilor. De la 1 septembrie 2026, bursele pentru cei înscriși la Științe ale educației au fost majorate cu 40%. Acestea ajung la 4.565 de lei pe lună pentru categoria I, 3.900 de lei pentru categoria II și 3.565 de lei pentru categoria III, în funcție de rezultatele academice. Studenții din acest domeniu care învață cu frecvență la locuri bugetare pot primi burse pe tot parcursul studiilor, dacă întrunesc condițiile de eligibilitate, fără limitarea numărului de beneficiari. Au fost îmbunătățite și condițiile de cazare: căminul nr. 5 al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” a fost renovat și dotat pentru peste 200 de studenți, printr-un proiect finanțat de Banca Mondială, în valoare de 1,8 milioane de euro.

După absolvire, tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot primi indemnizații de până la 375.000 de lei. Valoarea depinde de studiile absolvite, disciplina predată și localitatea în care se angajează. Sprijinul mai include reducerea normei didactice la 75% și îndrumarea unui mentor în primii cinci ani de activitate.