Matei Vișniec, la Chișinău: „Europa este singura direcție naturală care corespunde educației, aspirațiilor și mentalității noastre”

Europa este singura direcție spre care trebuie să tindă Republica Moldova, întrucât aceasta corespunde educației, aspirațiilor și structurilor mentale ale cetățenilor, a declarat poetul și dramaturgul român Matei Vișniec, în cadrul Conferinței „Identități lingvistice multiple: identitate europeană comună”, organizată cu ocazia Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, transmite Radio Chișinău.

Cunoscutul scriitor și publicist român Matei Vișniec a subliniat că tânăra generație din Republica Moldova are „o misiune foarte importantă”, dar și un mare potențial în parcursul european al țării, întrucât, Europa, deși este informată, ea nu este trezită din „somnul bunăstării”, iar mărturiile cetățenilor din Republica Moldova, din imediata apropiere a războiului, ar putea contribui la consolidarea familiei europene.

„Aveți o misiune foarte importantă, prin ceea ce veți face, prin ceea ce veți crea: să contribuiți la unitatea culturală a Europei și să le explicați occidentalilor lucruri pe care ei fie nu le știu, fie le ignoră, fie - din lene, nu vor să le învețe. Această misiune pe care o avem noi în Europa de răsărit, de a trezi din amorțire memoria occidentală, este foarte serioasă”, a spus Matei Vișniec în cadrul conferinței.

Totodată, Matei Vișniec a atenționat că integrarea în Uniunea Europeană nu trebuie așteptată ca pe un cadou, ci trebuie ca cetățenii Republicii Moldova, la rândul lor, să vină cu propria contribuție la consolidarea Europei, care, potrivit scriitorului, constă în mărturiile și experiențele pe care le pot împărtăși locuitorii acestui spațiu.

„Contribuția voastră la consolidarea Europei va fi extraordinară, prin mărturiile pe care le veți aduce. Pentru că, efectiv, societatea de consum, cu industria de divertisment, cu tehnologiile ludice, și cu micile probleme majore ale occidentalilor, îi face ca ei să nu știe și să nu reacționeze normal la situații de o mare gravitate. Și vă dau un exemplu: după agresiunea Rusiei în Ucraina, ar fi trebuit ca milioane de europeni să iasă pe străzi și să manifeste cam cum manifestau uneori, mase de studenți împotriva agresiunii americane în Vietnam. Aceste manifestații de protest, nu ale liderilor europeni, ci ale cetățenilor europeni, împotriva unei agresiuni barbare, ele n-au existat; pentru că opinia publică, în Occident, este informată, dar nu trezită din somnul bunăstării”, a subliniat dramaturgul.

Cu toate acestea, Matei Vișniec susține că Europa rămâne a fi singura direcție firească spre care trebuie să tindă Republica Moldova, întrucât modelul Uniunii Europene corespunde cu specificul și aspirațiile noastre, și este „un model fabulos”.

„Un model unic de planetă, care s-a structurat după al doilea război mondial, care a încercat să alieze bunăstarea cu democrația, cu spiritul critic, cu educația, cu accesul la cultură – un model fabulos. Avem de lucru, dar este singura direcție în care putem merge, este singura direcție naturală care corespunde educației noastre, sufletului nostru, aspirațiilor noastre, structurilor noastre mentale și ea poate fi reparată cu energiile noastre de aici”, a subliniat scriitorul.

Către final, Matei Vișniec a venit cu un îndemn către publicul tânăr din sală: să nu se simtă inferior sau complexat în fața Occidentului, ci să își manifeste pe deplin potențialul creativ pentru a contribui la construcția Uniunii Europene.

Matei Vișniec este un poet și dramaturg român stabilit în Franța, cunoscut publicului de la Chișinău, în special, pentru lucrările sale montate în teatru. A studiat istoria și filozofia la Universitatea din București și a fost membru fondator Cenaclului de Luni, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu. Textele sale literare – piese de teatru, un roman și scenarii de film – au fost interzise de cenzura ceaușistă, cu excepția poemelor sale. În 1987 a obținut azil politic în Franța. A lucrat ca jurnalist la Radio France Internaționale și BBC. Piesele sale de teatru au fost traduse în peste 25 de limbi și jucate în peste 30 de țări.