MĂRTURIE // Ce au făcut cei 12 deputați găgăuzi din primul Parlament al R. Moldova atunci când s-a pus la vot Declarația de Independență, pe 27 august 1991: „Unii s-au speriat, alții au fugit...”

„Credeam că în regiunea noastră, unde găgăuzii au fost marginalizați pe timpul sovieticilor, vom avea limba, cultura și televiziunea noastră. Cu regret, visele noastre nu s-au îndeplinit. Autonomia Găgăuză în forma sa clasică nu s-a produs”

Primul Parlament al R. Moldova, numit și Parlamentul Independenței, avea 12 deputați din regiunea găgăuză. Totuși, doar patru dintre ei au votat, pe 27 august 1991, Declarația de Independență, rememorează Constantin Taușanji, prof. univ, dr în economie la Universitatea din Comrat, deputat în Parlamentul anilor 1990 - 1994.

„Ziua de 27 august 1991 a fost un moment istoric, când Republica Moldova avea șansa să intre în Europa civilizată împreună cu Țările Baltice. Ne aflam atunci la același nivel. Visele Frontului Popular și ale Mișcării „Gagauz Halki” nu s-au realizat. Oamenii care au semnat Declarația de Independență erau mari gânditori, scriitori, intelectuali, oameni de cultură. Eram deputați aleși din partea poporului, nu eram înaintați de partide. Din cei 12 deputați de etnie găgăuză, unii s-au speriat, alții au fugit din Parlament. Rămăsesem patru oameni, inclusiv eu și am semnat Declarația de Independență. Îmi aduc aminte cum m-am apropiat de masă. Era un microfon la care puteai face și o declarație. Eu am vorbit, chiar dacă știam că voi fi criticat la Comrat. Am spus atunci aceste cuvinte: Votând pentru Independența Republicii Moldova, eu votez pentru oferirea unei autonomii etniei găgăuze, pentru dezvoltarea limbii și culturii acestui popor”, a declarat Constantin Taușanji într-un interviu acordat agenției Moldpres.

Potrivit fostului deputat de etnie găgăuză, visele pe care le avea atunci când și-a pus votul pe Declarația de Independență nu s-au îndeplinit, iar Găgăuzia a ajuns „cotropită, cumpărată de provocatori, de niște oameni întâmplători”.

CITIȚI și DEZVĂLUIRE // De ce lipsește semnătura lui Petru Lucinschi de pe Declarația de Independență

„Cu regret, visele noastre nu s-au îndeplinit. Autonomia Găgăuză în forma sa clasică nu s-a produs. (...) În 1991, noi credeam că scăpăm de dictatura sovietică, plecăm de sub acest regim ca și celelalte republici - Georgia, Țările Baltice etc. Credeam că Republica Moldova se va dezvolta rapid. Credeam că în regiunea noastră, unde găgăuzii au fost marginalizați pe timpul sovieticilor, vom avea limba, cultura și televiziunea noastră. Eram sinceri, poate chiar romantici. Consider că noi am cedat, am cedat puterea. (...) Astăzi, Găgăuzia este cotropită, cumpărată de provocatori, de niște oameni întâmplători. Ce s-a întâmplat? Unii s-au vândut ca la piață. Îmi este jenă de ceea ce se întâmplă în Găgăuzia și că poporul suferă”, a punctat Taușanji.

În același interviu pentru Moldpres, doctorul în economie plasează eșecurile pe seama mentalității noastre.

„Cu regret, noi nu am avut mentalitatea popoarelor baltice. Primii secretari de partid de acolo au părăsit politica, ei nu au fost niciodată candidați la funcția de președinte de țară. Țineți minte că istoria nu o face poporul, istoria o fac personalitățile. Ne amintim când un fost secretar de partid a câștigat alegerile prezidențiale în Republica Moldova... Atunci alegerile nu au fost pierdute de Mircea Snegur, alegerile au fost pierdute de poporul Republicii Moldova. La fel s-a întâmplat și la Comrat, bașcan a devenit un secretar de partid. Anume atunci a început regresul”, s-a arătat convins fostul deputat al Parlamentului Independenței.