Marine Le Pen și ceilalți condamnați în dosarul asistenților europarlamentarilor RN atacă la Curtea de Casație sentința pentru deturnare de fonduri publice

Şefa extremei drepte franceze, Marine Le Pen, şi ceilalţi 11 inculpaţi condamnaţi la 7 iunie de către o Curte de Apel de la Paris în dosarul asistenţilor parlamentari ai Frontului Naţional (FN, extremă dreapta, în prezent Rassemblement National, RN) au formulat toţi recurs la Curtea de Casaţie, potrivit unei surse judiciare.

Marine Le Pen, partidul Rassemblement National şi ceilalţi zece condamnaţi care au fost judecaţi şi găsiţi vinovaţi în apel în acest dosar au contestat hotărârea prin care au fost declaraţi responsabili de deturnare de fonduri publice de la Parlamentul European (PE) în perioada 2004-2016, a precizat această sursă judiciară, confirmând informaţiile aparute anterior în presa franceză.

Recursurile, care puteau fi depuse până luni seara, au fost înregistrate în intervalul 7-17 iulie.

Marine Le Pen a introdus recursul său la 15 iulie.

Curtea de Casaţie, care verifică respectarea dreptului şi nu rejudecă fondul dosarelor, intenţionează să se pronunţe în acest caz până la primul tur al alegerilor prezidenţiale franceze, programat la 18 aprilie 2027.

Aceste proceduri au ca efect suspendarea tuturor pedepselor pronunţate în apel până la decizia definitivă a Curţii de Casaţie. Sunt vizate inclusiv cei trei ani de închisoare dictaţi împotriva lui Marine Le Pen – dintre care unul cu executare, prin purtarea unei brăţări electronice.

CAMPANIE ELECTORALĂ CU BRĂŢARĂ ELECTRONICĂ

Imediat după anunţarea pedepsei – care a făcut-o din nou eligibilă, deoarece i-a redus ineligibilitatea stabilită în primă instanţă la 15 luni cu executare, perioadă pe care a ispăşit-o deja – deputata de extremă dreapta din Pas-de-Calais şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale din 2027 şi a declarat că depune recurs în casaţie.

Ţinând cont de calendarul anunţat de Curte, riscul ca favorita din sondaje să fie nevoită să îşi facă campania electorală purtând o brăţară electronică pare, deocamdată, îndepărtat.

La începutul lunii iulie, Curtea de Apel de la Paris i-a găsit pe Marine Le Pen şi pe ceilalţi coinculpaţi vinovaţi de înfiinţarea unei „organizaţii” destinate salarizării, ca asistenţi parlamentari ai unor eurodeputaţi, a unor persoane care în realitate munceau pentru partid – practică strict interzisă de reglementările Parlamentului European.

Doar jumătate dintre cele 25 de persoane condamnate în primă instanţă au ales să facă apel.

Curtea a apreciat că Parlamentul European a fost prejudiciat, prin contractele considerate litigioase analizate în dosar, cu 2,8 milioane de euro între 2004 şi 2016 şi a stabilit că această deturnare de fonduri a provocat o „încălcare a egalităţii” între formaţiunile politice.