Maia Sandu avertizează asupra „războiului cognitiv” în Europa: viitorul democrației depinde de protejarea gândirii libere

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la conferința internațională „Alfabetizarea Media și Integritatea Informațională: Consolidarea rezilienței împotriva dezinformării și FIMI în Europa”, desfășurată la Chișinău. În cadrul evenimentului, ea a vorbit despre noile amenințări la adresa democrațiilor europene și despre necesitatea consolidării rezilienței societății în fața manipulării informaționale.

În discursul său, șefa statului a subliniat că Europa trece printr-o transformare profundă a naturii riscurilor și a evidențiat apariția unui nou tip de conflict – războiul cognitiv. „Este un război care vizează felul în care oamenii gândesc, ce cred și cum acționează”, a declarat Președinta. Acest tip de război lovește direct în încrederea publică, dar și în capacitatea cetățenilor de a lua decizii libere și informate.

Maia Sandu a precizat că Republica Moldova a resimțit în mod direct aceste presiuni, inclusiv în timpul proceselor electorale recente. Au fost înregistrate tentative coordonate de influențare a alegerilor prin dezinformare, finanțări ilegale și manipularea spațiului informațional, ceea ce a pus la încercare instituțiile statului și vigilența societății.

Totodată, șefa statului a atras atenția că aceste amenințări nu au dispărut odată cu încheierea alegerilor. Dimpotrivă, ele au devenit mai subtile, mai greu de depistat și mai sofisticate. Războiul cognitiv nu reprezintă un episod temporar. Este o realitate de durată, care afectează întreaga Europă și reconfigurează modul în care trebuie gândită securitatea democratică.

Maia Sandu a evidențiat și legătura directă dintre manipularea informațională și războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Ea a subliniat că, pe lângă agresiunea militară, există eforturi constante de a influența percepțiile publice, de a slăbi sprijinul pentru țara vecină și de a genera diviziuni în societățile europene, ceea ce servește intereselor agresorului.

În acest context, au fost menționate și acțiunile orientate spre subminarea încrederii în necesitatea consolidării capacităților de apărare ale Europei. De asemenea, sunt vizate neîncrederea și blocarea procesului de extindere a Uniunii Europene, prin răspândirea de narațiuni manipulatoare și mesaje menite să provoace frică sau confuzie.

Președinta a subliniat necesitatea adaptării rapide a instituțiilor și a cadrului legal la aceste noi provocări. Ea a salutat inițiativa Consiliului Europei de elaborare a unui instrument juridic privind combaterea manipulării și interferenței informaționale externe. „Trebuie să putem acționa la timp”, a menționat șefa statului, insistând asupra importanței unui răspuns coordonat și ferm.

Un accent deosebit a fost pus pe educația media și informațională, considerată esențială pentru creșterea rezilienței societății. „Într-un război cognitiv, forța unei democrații depinde și de capacitatea cetățenilor săi de a rezista manipulării”, a declarat Maia Sandu. Ea s-a referit în special la tineri, cei mai expuși mediului digital, dar și cei care pot contribui decisiv la protejarea democrației prin spirit critic și implicare civică.

Totodată, Președinta a adăugat că simpla reziliență nu este suficientă. Este necesară și o abordare proactivă, bazată pe comunicare clară și credibilă, pe explicarea deciziilor publice, precum și pe promovarea consecventă a valorilor democratice. Doar astfel societățile pot face față pe termen lung acestor forme de agresiune informațională.

În încheiere, șefa statului a subliniat că miza actuală a războiului cognitiv depășește cu mult procesele electorale sau funcționarea instituțiilor statului. Esența este protejarea capacității fiecărui cetățean de a gândi liber. „În cele din urmă, viitorul democrației depinde de modul în care protejăm capacitatea fiecăruia de a gândi de sine stătător”, a conchis Președinta Maia Sandu, accentuând responsabilitatea comună a autorităților și a societății.