Legume din semințe autohtone la Criuleni

PRODUS AUTOHTON // În timp ce agricultorii preferă semințele aduse din străinătate, Sergiu Urâtu oferă o gamă variată de semințe produse în R. Moldova și spune că acestea au mai multe avantaje

Majoritatea legumicultorilor moldoveni dau sute de euro pe un kilogram de semințe aduse din Olanda sau Germania, pentru ca mai apoi să vândă la tarabe legume pe care le prezintă drept moldovenești. Sergiu Urâtu din Criuleni consideră că gustul inconfundabil al soiurilor de legume de la noi mai poate fi savurat doar dacă vor fi utilizate semințe autohtone.

Gustul legumelor din copilărie

Cu o experiență în agricultură de peste 25 de ani, fermierul spune că semințele crescute la noi sunt la fel de calitative ca și cele din afară. „Eu nu pot uita aroma legumelor zemoase din copilărie, iar ea practic a dispărut de pe mesele moldovenilor. Marea durere este că degrabă urmașii nu vor ști cum sunt roșiile sau ardeii noștri ale căror calități gustative au stârnit mereu admirația și aprecierea tuturor. Ce avem acum? Legume moldovenești crescute din hibrizi de import. Nu am nimic împotriva semințelor de import, dar cred că trebuie să valorificăm în primul rând bogăția pe care ne-a dat-o Dumnezeu”, crede Sergiu Urâtu.

Tehnologii avansate, preluate din afară

Muncește anual pentru a prelucra 150 de hectare, situate pe malul Nistrului, cultivate cu legume, care asigură rotația culturilor, dintre care 30 de hectare sunt destinate obținerii semințelor. Agricultorul de la Criuleni spune că, pentru a lupta împotriva dispariției tradiției legumiculturii pure moldovenești, colaborează cu oamenii de știință din domeniu. Semințe de ceapă de la Tiraspol „Holtedon”, de tomate „Jubiliar”, „Mihaela” sau „Tomiș”, dar și de ardei, castraveți, morcovi sau fasole sunt mândria agricultorului. „Sunt semințe crescute după tehnologia olandeză, care oferă scheme pentru a obține o calitate și o productivitate mai înaltă într-o perioadă scurtă de timp. De exemplu, pentru a obține semințe de ceapă, în mod tradițional trec trei ani, iar după aceste tehnologii perioada se reduce practic la jumătate. Soiurile de legume moldovenești din care obținem semințe sunt perfect adaptate la condițiile climaterice de la noi, de aceea sunt mai rezistente la boli și la oscilațiile de temperatură, iar acestea sunt condițiile de bază pentru a obține calitate”, afirmă Sergiu Urâtu.

Prețuri de cel puțin patru ori mai mici

Pe lângă calitate, care este asigurată și de sistemul de irigare prin picurare, dar și de condițiile optime de prelucrare și depozitare, legumicultorul de la Criuleni spune că și prețul oferit este foarte avantajos. Un kilogram de semințe de tomate costă 1,5 mii de lei, un kg de semințe de ardei - 2-2,5 mii de lei, iar de castraveți - 1-1,2 mii de lei. Sergiu Urâtu spune că prețul este de cel puțin patru ori mai mic, însă legumicultorii noștri cred că totul ce e din afară este perfect pentru agricultura de la noi. „Eforturile și investițiile pentru a crește aceste semințe sunt foarte mari. Pe lângă aceasta, lipsește acut forța de muncă. Există și anumite particularități ale creșterii acestor semințe. De exemplu, semințele de ceapă trebuie crescute pe un teren izolat, în apropiere nu trebuie să fie cultivat alt soi de ceapă, iar la noi terenurile sunt formate din parcele, iar fiecare crește ce vrea. Pentru dezvoltarea acestei ramuri, este necesar ca să fie organizat întreg procesul agricol”, a menționat agricultorul.

Semințele de la Criuleni, vândute în California sau Moscova

Din cauză că cererea pentru semințele produse pe cernoziom moldovenesc este foarte mică, Sergiu Urâtu colaborează cu fermieri din Olanda, California sau Moscova. Ei oferă materialul semincer necesar, iar agricultorul îl înmulțește și îl exportă către aceiași producători. „În acest an vom exporta trei tone de semințe de tomate și o tonă de semințe de castraveți în California. Fermierii optează acolo doar pentru semințe din soiurile specifice Californiei, pe când semințele de la noi pot așa și să rămână în depozit, pentru că nu le vrea nimeni”, oftează legumicultorul.

Sergiu Urâtu spune, însă, că va promova și în continuare creșterea semințelor din soiuri autohtone, fiindcă el este convins că doar așa nepoții vor putea să cunoască adevăratul gust al legumelor moldovenești.

Semințe de import pentru a face față concurenței

Oamenii de știință din R. Moldova susțin că circa 70% din semințele de pe piață sunt din afară. Președintele „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, susține că unii procesatori condiționează achiziționarea producției agricole cu faptul ca aceasta să fie obținută din semințe din afară. „Sunt câteva cazuri de acest gen. Pe de altă parte, trebuie să recunosc că agricultorii au o părere subiectivă în ceea ce privește utilizarea semințelor autohtone. Ei spun că metodele științifice și inovatoare în acest domeniu sunt cu mult în urma metodelor aplicate în străinătate. Astfel, ține și de competitivitate. În opinia lor, în condițiile unei concurențe acerbe pe piață poți face față doar dacă oferi producție crescută din semințe aduse din țările Uniunii Europene, care sunt mult mai avansate din acest punct de vedere”, a declarat reprezentantul agricultorilor.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, anul trecut au fost omologate 528 de soiuri de legume.