Lavrov: Rusia dorește să negocieze cu Trump o nouă arhitectură de securitate și așteaptă inițiativele SUA de soluționare a conflictului în Ucraina

Rusia este dispusă să negocieze „garanții de securitate” pentru Ucraina, dar prioritatea sa în viitoare negocieri cu SUA va fi crearea unei noi arhitecturi de securitate în tot spațiul eurasiatic, a declarat marți ministru rus de Externe Serghei Lavrov, care a subliniat că așteaptă din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump, „inițiative concrete” pentru soluționarea conflictului din Ucraina, relatează agențiile Reuters și EFE, citate de Agerpres.

„Suntem dispuși să abordăm garanții de securitate pentru țara care se numește Ucraina”, a spus Serghei Lavrov la o conferință de presă în care a făcut o sinteză a activității diplomației ruse în 2024 și a prezentat provocările pentru anul care a început.

El a susținut că „o parte a acestei țări” a luat deja o decizie de alipire la Rusia, referindu-se la teritoriile Ucrainei ocupate de Rusia, menționând explicit peninsula Crimeea și provinciile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.

Dar, în primul rând, vor trebui „lichidate” amenințările la adresa securității Federației Ruse pe flancul vestic, a subliniat Lavrov, făcând aluzie la extinderea NATO.

De asemenea, va trebui stabilit rolul Rusiei în viitorul sistem de securitate european, după ce puterile occidentale au folosit în ultimii ani Ucraina ca instrument „pentru a slăbi Rusia”, a continuat Lavrov în enumerarea priorităților Rusiei la negocierile pe care le așteaptă cu Occidentul, în special cu Donald Trump.

„Dar contextul eurasiatic va fi dominant” în aceste negocieri, întrucât partea occidentală a continentului european nu poate ignora „giganți precum China, India și Rusia” și nici țările din Golful Persic și din sudul Asiei, a explicat el viziunea geopolitică a Moscovei.

Ministrul rus de Externe a asigurat, în acest context, că Rusia nu intenționează să renunțe la implicarea în politica Orientului Mijlociu, deși a suferit în Siria o înfrângere strategică prin înlăturarea de la putere a președintelui Bashar al-Assad, și a susținut că parteneriatul strategic al Rusiei cu Iranul nu este îndreptat împotriva nimănui.

Lavrov a cerut, de asemenea, NATO să renunțe la tentația de a se amesteca în regiuni departe de zona sa tradițională de influență, cum ar fi Caucazul, peninsula coreeană ori strâmtoarea Taiwan.

Rusia așteaptă acum „inițiative concrete” din partea viitorului președinte al SUA, Donald Trump, cu care președintele rus Vladimir Putin dorește să se întâlnească, „dar, până în prezent, nu am primit o propunere” de întrevedere, a indicat ministrul rus de Externe.

Pentru o pace negociată cu Ucraina, președintele Putin a cerut în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), precum și renunțarea de către Ucraina la aspirația de aderare la NATO, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă asupra acestei aderări.

Lavrov a salutat faptul că Trump și echipa sa, spre deosebire de administrația președintelui american în exercițiu Joe Biden, au „început să facă referire la realitățile de pe teren” pe frontul din Ucraina, adică la controlul a aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei de către trupele ruse, care continuă să înainteze pe frontul de est.

Șeful diplomației ruse s-a referit astfel mai ales la un comentariu al consilierului pentru securitate națională al lui Trump, Mike Waltz, care a considerat nerealist obiectivul „de a expulza toți rușii de pe fiecare centimetru de teritoriu ucrainean, inclusiv din Crimeea”. „Președintele Trump a recunoscut această realitate, și cred că este un mare pas înainte că întreaga lume recunoaște această realitate. Acum, să mergem mai departe!”, a punctat Waltz.

Pe de altă parte, Lavrov a estimat că pagubele suferite de SUA în incendiile devastatoare din California echivalează cu suma „injectată” de administrația Biden în Ucraina pentru a susține această țară în conflictul cu Rusia.

De asemenea, ministrul rus a acuzat administrația Biden că se află în spatele atacului ucrainean cu drone care a țintit sâmbătă pe teritoriul rus o stație de comprimare a gazoductului TurkStream, prin care Rusia furnizează gaz Turciei și Europei și a devenit esențial după ce Ucraina a oprit, de la 1 ianuarie, tranzitului gazului rusesc către Europa. Potrivit lui Lavrov, Washingtonul încearcă să împiedice livrările de gaz rusesc către Europa pentru ca SUA să profite exportându-și gazele naturale lichefiate (GNL), în opinia sa din acest plan făcând parte și scoaterea din funcțiune a gazoductelor Nord Stream printr-un sabotaj.

Ministrul rus de externe a fost întrebat la conferința de presă și despre dorința mărturisită de Trump ca SUA să anexeze Groenlanda. „Înainte de toate, trebuie să ascultăm ce spun groenlandezii”, a răspuns Serghei Lavrov, cu referire la cetățenii insulei arctice semi-autonome aflată în componența Danemarcei și a căror opțiune înclină spre separarea de această țară.