„Kremlin Leaks” // Scurgere masivă de documente ale administrației Putin: Suma uriașă investită de ruși în propagandă

Documente secrete de la Kremlin - „Kremlin Leaks”, divulgate site-ului eston Delfi, dezvăluie alocarea de către administraţia lui Vladimir Putin a unui buget în valoare de un miliard de euro în vederea unui control ideologic al populaţiei ruse şi din teritoriile ucrainene anexate, în vederea realegerii acestuia la 17 martie, printr-o propagandă fără precedent, relatează Le Pont.

„Kremlin Leaks”, publicate luni de site-ul Delfi şi un consorţiu internaţional de presă, prezintă un tablou detaliat al unei reţele de propagandă şi de cenzură înfiinţat de Kremlin cu scopul de a influenţa fiecare cetăţean rus şi pe locuitorii teritoriile anexate din Ucraina, transmite Ziarul de Iași.

Aceste documente secrete - cele mai recente din decembrie 2023 - prezintă investiţii în vederea extinderii acaparării populaţiei de către Kremlin. În total, un buget de peste 1,1 miliarde de euro a fost alocat în vederea alegerilor prezidenjţiale, războiului informaţional şi supravegherii şi integrării „noilor regiuni ruseşti”, zonele ocupate de către Rusia în Ucraina.

„Aceste documente sunt importante din două motive. În primul rând pentru că ele confirmă exact felul în care (Kremlinul încearcă) să remodeleze întreaga ideologie a statului rus. În al doilea rând, ele arată cum se pune în aplicare acest lucru la nivel microeconomic”, declară un analist de la site-ul de investigaţii Vsquare, Mark Galeotti, care a participat la dezvăluirea acestor documente.

631 DE MILIOANE DE EURO ALOCAŢI RĂZBOIULUI INFORMAŢIONAL

„În bugetul rus, o parte de 631 de milioane de euro este alocată a ceea ce administraţia Putin numeşte ea însăşi „războiul informaţiei”. Documentele dezvăluie astfel că propagandistul prezentator de televiziune şi radio Vladimir Soloviev, cunoscut prin diartibele sale violente împotriva Occidentului, a primit aproximativ 15 milioane de euro în 2023.

În 2024, puterea rusă îi promite dublu. „Kremlin Leaks” detaliază de asemenea locul important atribuit cinematografiei, serialelor şi emisiunilor de televiziune în acest „război informaţional”, înaintea alegerilor prezidenţiale.

Aproximativ 15 organizaţii au primit aproape 600 de milioane de euro pentru a produce conţinuturi adecvate „propagandei de stat şi a asigura buna stare de spirit a societăţii”.

Între ele se află Institutul de Dezvoltarea Internetului (IDI), care a primit aproape 400 de milioane de euro de la începutul lui 2023 pentru a pune această propagandă în imagini.

FILME PATRIOTICE ŞI PROPAGANDĂ

În vederea alegerilor prezidenţiale, IDI a pregătit un document cu „conţinut creativ de campanie”, în care sunt prezentate filme şi piese de teatru care „vor crea un context emoţional propice alegerilor prezidenţiale”.

Este vorba despre difuzarea filmului „Callsign: Pasager” în timpul alegerilor, care spune povestea unui artist tânăr care-şi lasă în urmă viaţa liniştită şi intră în armată.Peninsula Crimeea, anexată în 2014, este reprezenată în „The Garde-Marines” care, potrivit sinopsisului, retrasează uniunea în secolul al XVIII-lea între Crimeea şi Rusia, „o alianţă sacră pe care Europa” încearcă să o rupă.

Un serial în 12 episoade despre Republica Democrată Germană de pe vremea Războiului Rece este de asemenea promovat, în care intriga se concentrează asupra unui spion sovietic care dă „o imagine pozitivă a unui agent al securităţii naţionale”.

Această poveste aminteşte de Putin, un fost agent al spionajului sovietic în Germania.Unele proiecte abordează în mod direct invazia Ucrainei, în urmă cu doi ani, ca de exemplul serialul „Fathers of the Donbas”. El este prezentat drept un „documentar în mai multe părţi despre persoane şi evenimente care se desfăşoară la frontierele de sud ale Rusiei, în regiuniule Lugansk, Doneţk, Zaporojie, Herson şi Rostov”, potrivit publicaţiei letone Meduza.

CONTROLUL PROFESORILOR ŞI ELEVILOR

În afară de această propagandă în lumea divertismentului, administraţia Putin încearcă să influenţeze angajaţii organizaţiilor din subordinea Ministerului Educaţiei şi Ştiinţelor.

Potrivit „Kremlin Leaks”, la minister s-au întocmit liste care fac diferenţa între angajaţi şi lideri de opinie - formaţi şi antrenaţi de puterea rusă - cu scopul de „a (le) creşte nivelul de alfabetizare sociopolitică”.

Alte documente preconizează organizarea unor concursuri „de stimulare a participării elevilor şi profesorilor în alegeri” sau un club de „dialog deschis”, în care lideri de opinie şi alţi „experţi” invitaţi se pot întâlni cu elevi şi profesori.

„Kremlin Leaks” dezvăluie obiectivele Rusiei în teritoriile ucrainene pe care le ocupă, în vederea asigurării loialităţii populaţiei locale şi, astfel a susţinerii lui Putin la 17 martie.De exemplu, sub acoprirea unui cadru juridic, Partidul Rusia Unită a obţinut 2,4 milioane de euro de la Guvern, în decembrie 2023, în vederea finanţăării „noilor regiuni”.

Cea mai mare sumă din aceşti bani, de 730.000 de euro, este destinată Doneţkului. „Ei au nevoie de o structură pentru a integra teritoriile ocupate, iar structura cea mai diponibilă este Rusia Unită”, subliniază Martin Kragh de la Vsquare.

CENZURA TERITORIILOR UCRAINENE ANEXATE

Războiul informaţional purtat de către puterea rusă nu se limitează la difuzarea propriilor mesaje. Ea include o cenzură pe Internet.

Potrivit „Kremlin Leaks”, un sistem de blocare a Internetului este finanţat de către Guvern, atât în vederea alegerilor prezidenţiale, cât şi în vederea controlării informaţiilor în zonele ocupate. Acest sistem, al cărui acroniom rus este ASB, a primit zece milioane de euro în 2023 în vederea finanţării a numeroase echipamente dedicate „opririi difuzării unor informaţii interzise, blocării unor conţinuturi interzise în noile teritorii, asigurării funcţionării segmentului rus de Internet, opririi ameninţărilor şi atacurilor din afară”.

Alte pretinse ONG-uri au primit fonduri pentru a-i supraveghea pe tinerii ucraineni.Un organism ar controla, astfel, peste 52 de milioane de profiluri pe reţele de socializare ale locuitorilor zonelor ocupate din Ucraina, iar 1,6 milioane dintre ele, considerate periculoase de către autorităţile ruse, sunt supravegheate în mod constant. „Kremlin Leaks” trimit totodată la proiecte pe care administraţia Putin prevede să le creeze cu scopul de a detecta conţinuturi denumite „interzise” pe reţele de socializare, dar şi în vederea menţinerii unor cometarii proruse pe canalul Telegram Doneţk.

Unele documente detaliază un proiect de alocare a 13 milioane de euro, în următorii trei ani, unei agenţii ruse de informaţii - Readovka. Jumătate din aceşti bani ar urma să permită lansarea unei noi reţele de presă în teritoriile ucrainene ocupate. Această divulgare de documente intervine la scurt timp după dezvăluiri ale unui instrument rusesc de manipulare a opiniei publice din Europa - Portalul Kombat.

Potrivit autorităţilor franceze, aproape 200 de site-uri ruseşti pe Internet au fost folosite în 2022 în scopul dezinformării pe tema Războiului din Ucraina. Niciun comanditar anume nu a fost încă desemnat drept responsabil de această operaţiune de amestec.