Justiția DEZGOLITĂ din R. Moldova

ARBITRAR // Un tânăr a furat bunuri în valoare de trei mii de lei și a fost condamnat la cinci ani de închisoare, în timp ce un judecător a omorât cu mașina un om și nu va petrece nicio zi în pușcărie

Judecătorii din R. Moldova aplică la discreția lor pedepse mai blânde sau mai dure pentru infracțiuni asemănătoare, în funcție de cine sunt inculpații. Numai în ultimii ani am asistat la condamnări cu suspendare pentru omor, tortură, corupție și la cazuri în care persoane judecate pentru că au furat câteva sute sau mii de lei au fost băgate la pușcărie pentru ani grei.

Cum funcționează casta în robă

Acum două săptămâni, un magistrat de la Judecătoria Criuleni l-a condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare pe un termen de probă de doi ani, pe un coleg de-al său de breaslă, judecătorul Ion Busuioc, de la Judecătoria Centru, judecat pentru că, în urmă cu doi ani, a lovit mortal cu mașina un bătrân. Judecătorul se deplasa cu viteză mare prin sat, iar bătrânul de 69 de ani traversa regulamentar strada. Chiar dacă omul a murit, judecătorul vitezoman nu va sta nicio zi la închisoare.

În schimb, un alt șofer, care de asemenea a lovit mortal un pieton, a fost condamnat în luna mai la cinci ani de pușcărie, cu executarea pedepsei.

Iar cu doi ani în urmă, în august 2012, un șofer de microbuz din capitală a fost băgat pentru trei ani la închisoare pentru că a tamponat o persoană. Victima s-a ales cu vătămări corporale, dar a rămas vie.

Solidaritate de magistrat

Judecătorii sunt deseori indulgenți atunci când trebuie să își judece colegii. Cunoscutul judecător de la Curtea de Apel Bender (lichidată joi de Parlament – n.r.), Nicolae Nogai, cercetat penal pentru hotărârea prin care a legalizat neîntemeiat o decizie a unui arbitraj ad-hoc din Sankt Petersburg privind înstrăinarea mai multor pachete de acţiuni ale „Moldova Agroindbank”, a fost achitat de colegii săi de la Judecătoria Căușeni, instanță ierarhic inferioară și aflată în raza de activitate a Curții de Apel Bender. Asta chiar dacă prejudiciul adus de Nogai acționarilor legali ai băncii se ridică la câteva zeci de milioane de lei.

La fel și-au scos din belea colegul de instanță și magistrații de la Judecătoria Buiucani care anul trecut l-au condamnat la o amendă penală de opt mii de lei pe un judecător de la aceeași instanță pentru că a semnat procesul-verbal al unei ședințe de judecată care nu a avut loc. În cadrul acelei ședințe inexistente, magistratul a pronunțat sentința pe dosar.

O mită mai periculoasă decât un omor

O excepție de la regula solidarității de breaslă a fost condamnarea judecătorului de la Telenești, Gheorghe Popa, pentru că ar fi luat mită 200 de dolari. Magistratul a fost trimis, de judecătorii de la aceeași Judecătorie Buiucani, pe șapte ani la închisoare.

Pedeapsa este mai mare decât cea aplicată omului de afaceri Adrian Nichifor care l-a ucis pe fratele comisarului de poliţie al raionului Nisporeni, Iurie Pârlici. Chiar dacă această crimă s-a produs într-un loc public, sub privirile a zeci de persoane, iar Nichifor a fugit de la locul crimei, judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău au decis să îi aplice o pedeapsă de cinci ani de închisoare. Anterior, acesta fusese condamnat de Judecătoria Ciocana la 17 ani de pușcărie.

Torționari cu și fără de noroc

La fel de arbitrare sunt deciziile judecătorești și în dosarele privind cazurile de tortură.

Niciunul dintre polițiștii judecați pentru că ar fi torturat tinerii după evenimentele din 7 aprilie 2009 nu a fost condamnat la închisoare cu executarea pedepsei. Iar fostul ministru al Afacerilor Interne, Gheorghe Papuc, și fostul comisar al mun. Chișinău, Vladimir Botnari, învinuiți de neglijență în serviciu soldată cu moartea lui Valeriu Boboc, au fost achitați.

În schimb, în iulie curent, Judecătoria Buiucani i-a trimis la închisoare pentru trei ani pe trei polițiști de la Comisariatul General de Poliție pentru că ar fi bătut doi bărbați în decembrie 2011.

Spre deosebire de protestatarii pașnici vânați de pe străzi în aprilie 2009, bărbații bătuți de polițiști în 2011 provocaseră un scandal mare într-un bar din Durlești și aveau un comportament agresiv.

Justiția e dură cu oamenii simpli

Atunci când este vorba despre oameni simpli, fără pile în sistemul judecătoresc, magistrați sunt deosebit de exigenți.

Zilele trecute, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a lăsat în vigoare o sentință aplicată anul trecut de Judecătoria Râșcani prin care un băiat de 19 ani a fost condamnat la cinci ani de închisoare, în penitenciar pentru minori, pentru că ar fi furat dintr-o gospodărie din satul Singureni, raionul Râșcani, bunuri în valoare de 3 000 de lei, calificate de judecător drept „daune în proporţii considerabile”, iar apoi ar fi intrat într-o altă gospodărie fără a fura nimic.

Iar un bărbat de origine turcă a fost condamnat recent de CSJ la zece ani de închisoare, pentru că ar fi obținut prin înșelăciune și abuz de încredere circa 30 de mii de lei de la niște persoane cărora le-a promis să le ajute să plece peste hotare.

O problemă constantă

Directorul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, Galina Bostan, susține că aplicarea diferită a sancțiunilor pentru aceleași infracțiuni este o problemă constantă în instanțele de judecată din R. Moldova. Iar cauza acestui fenomen este lipsa uniformizării practicii judecătorești.

„Toată problema este în lipsa statisticii judecătorești. În aceste cazuri, judecătorii ar putea urmări ce pedepse s-au dat pentru anumite categorii de infracțiuni”, ne-a explicat expertul.

Galina Bostan a criticat comportamentul legiuitorilor care, de fiecare dată când identifică un fenomen social periculos, primul lucru pe care îl fac este să înăsprească pedeapsa pentru acesta.

„În acest caz, probabilitatea de a fi aplicate sancțiuni inechitabile este foarte mare. Prin înăsprirea pedepselor, crește și riscul de corupție în instanțele de judecată”, susține Bostan.

Motivarea este inima sentinței

Judecătorul Dumitru Visternicean, membru al Consiliului Superior al Judecătorilor, susține că în sistemul judecătoresc există un principiu ca individualizarea pedepsei penale.

„Judecătorul, în fiecare caz în parte, trebuie să țină cont și de circumstanțe. Cel mai important, însă, nu este cât de mare sau mică a fost sancțiunea aplicată, ci cum a fost aceasta motivată. Motivarea din actul de dispoziție este inima sentinței. Acolo trebuie expuse cât mai clar probele în baza cărora judecătorul a aplicat o pedeapsă sau alta”, susține Visternicean.

Magistratul afirmă că statistica nu va rezolva problema, pentru că judecătorii nu pot fi transformați în niște tehnicieni care doar aplică pedepse date anterior, fără a ține cont de circumstanțele din fiecare caz în parte.

„Este, totuși, evident că judecătorii nu își pot baza decizia pe intima convingere sau pe bănuieli, iar între sancțiunile aplicate în cazuri similare nu pot exista discrepanțe ca de la cer la pământ”, spune fostul președinte al CSM.

Indulgență oarbă

Un caz ieșit din comun s-a produs la sfârșitul lunii trecute când o judecătoare și o avocată din Criuleni, condamnate pentru corupție la opt și, respectiv, șapte ani de închisoare cu executare, au reușit să fugă din sala de ședință. Înainte de pronunțarea sentinței, cele două femei s-au plâns că se simt rău și au cerut permisiunea să meargă la o farmacie din preajmă pentru a-și cumpăra medicamente. După ce au fost lăsate să plece, s-au făcut nevăzute.

Incidentul a avut loc în sectorul Ciocana al capitalei și până în prezent inculpatele, aflate în căutare, nu au fost găsite.