Iubiri celebre // George Bacovia, „îndrăgostit” de moarte şi de tristeţi fără sfârşit

Poeți simboliști: Inadaptabilul Bacovia

Visător, boem, neatent la propria viaţă, retras, asocial, închis în lumea lui, lipsit total de spirit practic, depresiv.

Ea, mai degrabă opusul lui, energică, activă, practică. Deşi mai mică cu 14 ani, Agatha Grigorescu era conştientă de ceea ce va însemna viaţa alături de bărbatul dificil, tăcut adesea, cu stări schimbătoare. Îşi asumă misiunea cu o seninătate pe care numai încrederea în geniul poetic al lui Bacovia i-o putea da.

Relații pasagere

În adolescenţă fusese îndrăgostit de verişoara sa. Nu a fost un mare amor, n-o pomeneşte mai târziu. N-a povestit nici de­spre văduva din Iaşi, care umbla să se mărite cu el, deşirelaţia a durat mai mult timp. Mai complicată a fost istoria lui de amor cu fata unui popă. Cu ea a avut un copil, Jănică. Toată familia ştia că e al lui, dar poetul nu l-a recunoscut oficial, chiar dacă îl primea în casă. Jănică a sfârșit rău, din cauza băuturii, cu care şi Bacovia avea prietenie. În tinerețe, frecventa cafenelele, tavernele, mustăriile și cârciumile cu lăutari, unde îi plăcea să bea vin.

Poetul

Corcolirea din anii copilăriei şiadolescenţei(corigent la mai multe materii, a absolvit liceul la 22 de ani cu media 6,43, exmatriculat de la facultatea de drept) l-a făcut vulnerabil la durităţilevieţii, devenind un dezamăgit prematur, nepăsător la eşecuri, care sunt tratate de el ca elemente fireşti ale unei existenţe de damnat irevocabil.

Publică prima carte(volumul „Plumb”) la 35 de ani, iar verbele sale preferate – conform frecvenţei din poezii – sunt „plânge” şi „ninge”.

A fost bolnav mai toată viața. Eczema intratabilă i-a afectat psihicul. A fost internat în mai multe rânduri la neuropsihiatrie.

Refugiul

Îi apropie nu atracţia sau averea, ci poezia. S-au căsătorit la 12 ani de la debutul poveştii lor de iubire. A găsit mereu în iatacul şi-n sufletul soţiei un refugiu liniştitor.

Agatha a luatcomanda cuplului, protejându-l şi apărându-l, rezolvând, prin străduința ei ambiţioasă, toate câte se cereau soluţionate într-o căsnicie în care soţul era un om fără voință, cam dezaxat şi băutor de nădejde.

Nunta

Nunta a dat naştere la încurcături. El a sosit la primărie mult după ora stabilită. Deşi cu trac în cursul ceremoniei, a răspuns la chestionarul de rigoare şi a ascultat docil lectura îndatoririlor conjugale reciproce. A doua fază, a nunţii religioase, a avut loc cam fără voia lui, Bacovia fiind ateu şi ostil ceremonialului de orice natură.

Greutățile

După scurta perioadă roz, grijile materiale încep să chinuie familia. Cei doi trăiesc într-o cameră închiriată la mansardă.

Agatha nu numai că şi-a întreţinut material soţul din salariul ei de profesoară, dar a trebuit să aibă răbdare în timpul căderilor sale psihice. Când ea găseşte un apartament de două camere, Bacovia se remontează rapid.

Extreme

Bărbatul îi arată recunoştinţa prin dedicaţii, dar şi prin daruri. Când Ministerul Artelor i-a alocat 20000 de lei, el a cheltuit mai mult de jumătate din sumă pe cadouri pentru soţie. Era mândru de ea. Îi plăcea să-şi vadă soţia îmbrăcată elegant, să o conducă curtenitor în ocaziile solemne.

Însă îi făcea şi scene de gelozie. Un ou de ciocolată, trimis de Paştide tatăl unei eleve, i-a provocat un torent de mânie, fiind aproape bruscată. Agatha îl menaja, acomodându-se la schimbările lui de dispoziție, până la limita de la care alunecau în jigniri brutale.

Ultimele clipe

Când cade la pat,alături îi stă mereu soţia. Cei doi trăiesc un ultim moment de tandrețe, descris de Agatha: „L-am sărutat pe frunte”.

Înainte de a muri, poetul şi-a privit soţia lung, apoi s-a întors cu faţa la perete, rostind: „Vine întunericul!”, şi a închis ochii, prinzând-o de mână.