ISTORIE: „Trăiască!”

Reîntregire // Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării vota la Chișinău Unirea Basarabiei cu România

Pe 27 martie curent, se vor împlini 98 de ani de când majoritatea membrilor Sfatului Țării au votat Actul Unirii Basarabiei cu România.

Unirea Basarabiei cu Patria-mamă prin Actul de la 27 martie 1918 a pus capăt unei nedreptăţi istorice ce a pornit de la 1812, anul cotropirii Basarabiei de către Rusia ţaristă.

Acest eveniment crucial nu s-a produs pe loc gol. El a fost pregătit de personalităţi remarcabile ale neamului românesc din generaţiile precedente.

După Revoluţia din februarie din cadrul Imperiului Rus şi încetarea ostilităţilor dintre Rusia şi Puterile Centrale din cadrul Primului Război Mondial, situația era destul de tulbure și în Basarabia, care s-a aflat mai bine de un secol sub dominație rusească.

La Chișinău, anarhia și violența trupelor rusești au determinat Sfatul Țării să cheme, pe 13 ianuarie 1918, armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului, lucru care s-a și întâmplat. Până la urmă, bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia.

Pe 2 martie 1918, Ion Inculeţîși dă demisia din conducerea Sfatului Ţării, fiind numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia, iar în locul său a fost numit preşedinte al Sfatului Ţării omul politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) şi apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918).

Până la şedinţaistorică din 27 martie a Sfatului Ţării, comitetele ţinuturilor din Bălţi, Soroca şi Orhei au fost consultate în privinţa Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiţii:

-Sfatul Ţării urma să ducă la bun sfârşit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecţiuni de guvernul român;

-Basarabia avea să rămână autonomă, urmând să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Ţării, ales prin vot democratic;

-Sfatul Ţării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelorşioraşelorşi avea să numească funcţionariiadministraţiei locale;

-Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;

-Legile locale şi forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanţilor locali;

-Drepturile minorităţilor urmau să fie garantate prin lege şi respectate în statul român;

-Doi reprezentanţi ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;

-Basarabia urma să trimită în Parlamentul României un număr de deputaţiproporţional cu populaţia regiunii;

-Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret şi universal;

-Noua Constituţie urma să garanteze libertatea cuvântului şi a religiei;

-Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracţiuni politice în timpul revoluţiei.

Din cei 135 de deputaţi prezenţi, 86 au votat în favoarea Unirii, trei au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi.

Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”. După aprobarea reformei agrare pentru Basarabia în noiembrie 1918, Sfatul Ţării a votat o moţiune prin care aproba unirea fără condiţii cu România, exprimându-şi încrederea în viitorul democratic al noului stat, în care nu mai era nevoie de o protecţie specială pentru Basarabia.

Regele Ferdinand I a trimis o telegramă de la Bucureşti: „După votarea actului Unirii, efortul patriotic al Sfatului Ţării a fost încununat de succes”.

Numai că, odată cu ruperea repetată a Basarabiei de la România și anexarea la Uniunea Sovietică, procesul de deznaționalizare a prins turații, iar membrii Sfatului Țării care votaseră în 1918 Unirea au început a fi vânați.

Mulți dintre ei au fost prinși și trimiși în gulag unde au fost exterminați.

Din mărturiile lui Ovidiu Țopa

La 27 martie st. v. 1918, s-a convocat Sfatul popular pentru a vota Unirea. Adunarea s-a ţinut în frumoasa sală a marelui liceu de stat no. 3, pe strada Sadovaia. Eu, ca funcţionar de guvernământ, mă aflam într-o cameră învecinată cu sala festivă. În camera aceasta veneau unii dintre vorbitori pentru a-şi pregăti vorbirea. Aici l-am cunoscut pe autorul romanului „În preajma revoluţiei”, Constantin Stere care avea să rostească în ruseşte o mare vorbire pentru a convinge să voteze pentru unire, mai ales pe aceia dintre moldoveni care erau mai înstrăinaţisau pe străini. Era agitat şi se plimba încolo şi încoace mai mult de un ceas înainte de a intra în sala de şedinţe. A vorbit frumos şi a fost aplaudat.

S-a păşit la votare. Majoritatea covârşitoare a votat pentru unire. Numai câţiva ucraineni, ruşişi evrei au votat împotrivă, unii dintre dânşiiabţinându-se de la vot. Tot oraşul era în sărbătoare în această zi frumoasă de primăvară timpurie, în care puteai vedea înfloriţi chiar unii cireşi. Şi cu toate acestea, ieşind din clădirea împodobită cu frumoase steaguri tricolore,am dat de un grup de oameni mai trişti. Au fost cursiştii mei transnistreni care-mi spuneau „cu câtă plăcere am schimba noi cursul Nistrului, numai ca să încăpem şi noi în graniţele României”.

Seara, Preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Alexandru Marghiloman, a dat un banchet la care au participat vreo 200 de persoane. Am fost invitaţişi noi,refugiaţii, cu toate că eram adversari politici ai germanofilului Marghiloman. S-au ţinut vorbiri frumoase şi entuziaste. A vorbit şi câte un reprezentant al minorităţilor. După isprăvirea banchetului, am aşteptat la poarta de ieşire. La trecerea lui Marghiloman, însoţitşi de militari superiori germani, noi bucovinenii şi ardelenii i-am făcut o manifestaţie, strigând din răsputeri: „Noi vrem Ardealul şi Bucovina”. Bietul Marghiloman, care-l avea la dreapta sa pe neamţ, a întors mâinile spre noi, spunând: „Eu am făcut ce am putut, vor veni alţiişi vă vor da restul ce ni se cuvine”.

Membrii Sfatului Țării



Majoritatea covârșitoare a membrilor Sfatului Țării au votat, pe 27 martie 1918, în favoarea unirii Basarabiei cu România. Doar trei deputați au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, alți 13 fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.

Vedeți mai jos cine și cum a votat pentru Unirea Basarabiei cu Țara-mamă în 1918, după nume, vârstă, profesie, grup etnic, județ.

Vot PRO Unire:

Nicolae Alexandri, 60, jurnalist, Hotin/Chișinău

Elena Alistar-Romanescu, 42, medic, Cetatea Albă/Chișinău

Alexandru Baltaga, 55, preot, Orhei

Constantin Bivol, 33, fermier, Chișinău

Teodor Bârcă, 24, învățător, Chișinău

Teodosie Bârcă, 23, fermier, Soroca

Constantin Bivol, 33, moșier

Vladimir Bodescu, 50, jurist, Chișinău

Vladimir Bogos, 24, student, Chișinău

Nicolae Bosie-Codreanu, 32, inginer, Hotin

Ștefan Botnarciuc, 43, fermier, ucrainean, Bălți

Ignatie Budișteanu, 30, fermier, Bălți

Ilarion Buiuc, 27, fermier, Orhei

Gheorghe Buruiană, 33, cooperator, Chișinău

Ion Buzdugan, 30, învățător, Orhei/Bălți

Anton Caraiman, 38, fermier, Orhei

Grigore Cazacliu, 26, student, Soroca

Ion Cazacliu, 48, funcționar public, Soroca

Vladimir Cazacliu, 29, student, Soroca

Dimitrie Cărăuș, 25, student, Soroca

Vasile Cerescu (Ciorăscu), 31, fermier, Chișinău

Nicolae Cernăuțeanu, 26, soldat, Hotin

Nicolae Cernov, rus, Tighina

Afanasie Chiriac, 27, fermier, Dubăsari/Tighina

Vladimir Chiorescu, 30, cooperator, Chișinău

Vasile Cijevschi, 37, ofițer de armată, Tighina

Nicolae Ciornei, 25, fermier, Cahul

Pavel Cocârlă, 24, artizan, Orhei

Ion Codreanu, 39, fermier, Soroca

Teodor Cojuhari, 39

Emanuil Cotelli, 36, fost ofițer, apoi moșier

Ion Costin, 35, jurist, Chișinău

Ion Creangă, 24, învățător, Dubăsari/Tighina

Anton Crihan, 25, student, Bălți

Dumitru Dragomir, 28, fermier, Cetatea Albă

Dumitru Dron, 25, student, Orhei/Bălți

Felix Dutkiewicz, polonez, Lublin / Chișinău

Boris Epure, 36, funcționar public, Chișinău/Bălți

Pantelimon Erhan, 34, profesor, Tighina

Vasile Gafencu, 30, fermier, Bălți

Simion Galețchi, Soroca

Andrei Găină, 33, fermier, Orhei

Vasile Ghenzul, 35, funcționar public, Chișinău

Alexandru Groapă, 38, oficial, Bălți

Nicolae Grosu, 27, student, Chișinău

Pantelimon Halippa, 34, jurnalist, Soroca

Teodor Herța, Orhei

Ion Ignatiuc, 25, fermier, Bălți/Chișinău

Ion Inculeț, 35, profesor, Chișinău

Teofil Ioncu, 32, funcționar public, Orhei

Vasile Lascu, 60, jurnalist, Chișinău

Mihail Maculețchi, 56, fermier, Orhei

Dimitru Marchitan, 32, fermier, Bălți

Gheorghe Mare, 36, profesor, Cahul/Cetatea Albă

Nicolae Mămăligă, 38, grădinar, Chișinău

Vasile Mândrescu, 29, fermier, Orhei

Dumitru Mârza, 23, profesor, Hotin

Mihail Minciună, 32, fermier, Orhei

Alexandru Moraru, 37, fermier, Hotin

Anatolie Moraru, 23, fermier, Hotin

Zamfir Munteanu, Ismail

Gheorghe Năstase, 22, învățător, Soroca

Teodor Neaga, 37, profesor, Chișinău

Constantin Osoianu, 32, fermier, Bălți

Efimie Palii, 37, grădinar, Soroca

Ion Pascăluță, 25, soldat, Bălți

Gherman Pântea, 24, învățător, Bălți

Ion Pelivan, 40, jurist, Chișinău/Bălți

Petru Picior-Mare, 30, funcționar public, Bălți

Chiril Sberea, 27, inspector, Cahul

Andrei Scobioală, 32, profesor, Bălți

Nicolae Secară, 24, profesor, Soroca/Chișinău

TimofeiSilistaru, 23, ofițer de armată, Ismail/Tighina

Elefterie Sinicliu, 22, fermier, Orhei

Nicolae Soltuz, 60, fermier, Soroca

Chiril Spinei, 34, fermier, Soroca

Gheorghe Stavrii, 35, fermier, Cahul

Constantin Stere, 54, profesor, Soroca

Iacov Sucevan, Chișinău

Nicolae Suruceanu, 28, ofițer de armată, Chișinău

Teodor Suruceanu, 52, fermier, Chișinău

Luca Știrbeț, 29

Gheorghe Tudor, 33, profesor, Bălți

Ion Tudose, 33, fermier, Orhei/Bălți

Grigore Turcuman, 26, fermier, Soroca

Vasile Țanțu, 35, profesor școlar, Chișinău

Leonida Țurcan, 23, funcționar public, Soroca/Chișinău

Teodor Uncu, 34, funcționar public, Orhei

Ion Valuță, 24, student, Bălți

Vitalie Zubac, 23, ofițer, Ismail

Daniel Ciugureanu, 32, doctor, deputat în Sfatul Țării, prim-ministru, român, Hotin (În calitatea sa de prim-ministru a salutat Actul Unirii)

Vot ÎMPOTRIVA Unirii:

Ștefan Balmez, 35, funcționar public, bulgar, Chișinău

ArkadiOsmolovski, ucrainean

Mihail Starenki, ucrainean

S-au ABȚINUT:

PhilippAlmendinger, 50, fermier, german, Cetatea Albă

Zaharia Bocșan, 49, fermier, Bălți

Gheorghi Brinici, 30, fermier, ucrainean, Bălți

Gavril Buciușcan, 29, profesor, Orhei

Nikita Budnicenko (sau Vilnicenko), 36, fermier, ucrainean, Bălți

VasilKovali, ucrainean

Aleksei Kulev, 43, fermier, probabil bulgar, Ismail

PetărKulcev, 47, fermier, bulgar

Vasile Kurdinovski, 46, profesor, Poltava

Dragomir Diaconovici

Serghei Doniko-Iordăchescu, Chișinău

Ion Dumitrașcu, 28, fermier, Orhei

Ion Harbuz, 31, funcționar public, Chișinău

Aleksandr Grekulov, rus

Isac Gherman, 60, jurist, evreu, Chișinău

Andrei Krupenski, ucrainean, Chișinău

KonstantinIurko, 34, fermier, ucrainean, Hotin

Eugen Königschatz, 58, jurist, evreu, Chișinău

Teodor Kirilov, 37, jurist, bulgar, Ismail

Ivan Krivorukov, 42, muncitor, rus, Tighina

Samuel Lichtmann, 60, funcționar public, evreu

Alexander von Loesch, german

Vladimir Linev, 39, profesor, rus

Piotr Manițki, 35, profesor, rus

Dimitri Maldor, bulgar

Hristo Misirkov, 43, profesor, bulgar, Ismail

Teodor Moldovan, român

Iacob Nagorniak, 39, fermier, ucrainean, Hotin

Teodor Nikitiuk, 35, topograf-geometru, ucrainean, Cahul

Petre Poliatenciuk, 36, funcționar public, ucrainean, Podolia

Gheorghe Ponomarev, probabil rus

Ion Popa, 28, fermier, român, Bălți

Mihail Savenko, ucrainean

Moise Slutski, 62, doctor, evreu, Chișinău

Vladimir Țîganko, 31, inginer, rus

Eftimie Vizitiu, 37, fermier, român, Soroca

Au LIPSIT de la sesiune:

BajbeukMelikov, 45, topograf-geometru, armean, Orhei

Ion Ceornega, 40, fermier, Ismail

Teodor Corobcean, 37, cooperator, Soroca

Ioan Herța, 34, fermier, Chișinău

Gutman Landau, 40, funcționar public, evreu

Anton Novakov, bulgar

Anton Rugină

KalistratSavciuk, ucrainean

Gheorghe Sârbu

Teodor Stanevici, 51, judecător, rus, Chișinău

Mendel Steinberg, evreu

Gheorghe Tcepci

Alexandru Țurcan, 32, fermier, Soroca