Iran anunță rezerve uriașe de gaze în provincia Fars, miză strategică în războiul energetic cu SUA

Iranul a anunțat descoperirea a peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, după mai multe luni de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, care a afectat infrastructura și producția energetică a țării. Noua descoperire este considerată esențială pentru relansarea sectorului energetic național, în pofida contextului marcat de atacuri și sancțiuni.

Duminică, 23 august, autoritățile de la Teheran au comunicat că în provincia Fars au fost identificate rezerve ce depășesc 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, dintre care peste 160 de miliarde de metri cubi ar putea fi recuperați. Vestea apare în condițiile în care infrastructura energetică a Iranului se confruntă cu perturbări majore, după luni de atacuri americano-israeliene asupra instalațiilor de gaze, depozitelor de petrol și rutelor de transport strategice.

"Noi rezerve de gaze au fost descoperite în sudul provinciei Fars", a declarat ministrul petrolului, Mohsen Paknejad, la televiziunea de stat. El a precizat că din acest zăcământ ar putea fi extrași peste 160 de miliarde de metri cubi, ceea ce ar putea consolida poziția Iranului pe piața regională a energiei, în pofida presiunilor externe.

Ministrul a explicat că acest gaz are particularitatea de a fi lipsit de hidrogen sulfurat şi de alţi compuşi acizi. Această caracteristică reduce semnificativ costurile de exploatare. De asemenea, simplifică operaţiunile de dezvoltare, permițând o punere în producție mai rapidă și cu investiții mai mici față de alte zăcăminte.

Conform estimărilor, o nouă producţie provenită de la acest sit ar putea deveni posibilă abia peste câţiva ani, odată ce vor fi finalizate lucrările de infrastructură necesare și vor fi atrase resurse tehnice suficiente pentru exploatare. Totuși, autoritățile iraniene văd în acest zăcământ un element-cheie pe termen mediu pentru echilibrarea consumului intern și, eventual, pentru relansarea exporturilor.

Sectorul energetic al Iranului a fost grav afectat de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanşat la sfârşitul lunii februarie de atacurile americano-israeliene împotriva Republicii Islamice. În această perioadă, au fost vizate în special instalațiile de producție a gazelor, depozitele de petrol, dar şi principalele rute de transport, ceea ce a generat întreruperi frecvente şi pierderi economice importante.

Pe fondul tensiunilor militare şi al impasului în negocierile menite să pună capăt războiului dintre Iran şi SUA, comandantul-şef al armatei pakistaneze, mareşalul Asim Munir, se va deplasa luni, 24 august, la Teheran pentru a "continua eforturile Pakistanului de a contribui la promovarea păcii". Vizita sa este privită drept un nou pas în încercarea de a aduce părţile înapoi la masa discuțiilor.

"Obiectivul vizitei este consolidarea cooperarea bilaterale dintre Iran şi Pakistan, precum şi continuarea eforturilor Pakistanului de a contribui la promovarea păcii şi securităţii în regiune", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei. El a subliniat rolul tot mai activ al Islamabadului în medierea tensiunilor dintre Teheran şi Washington.

Mareşalul Munir va sosi la Teheran însoţit de o delegaţie numeroasă. Acesta urmează să aibă întâlniri cu înalţi oficiali iranieni, discuțiile vizând atât cooperarea bilaterală militară și de securitate, cât și perspectivele relansării dialogului politic regional.

Pakistanul s-a impus în ultimele luni ca mediator principal între Teheran şi Washington, în încercarea de a facilita o încheiere negociată a războiului lansat de SUA şi Israel împotriva Iranului pe 28 februarie. În acest cadru, Islamabadul încearcă să evite o escaladare suplimentară care ar destabiliza și mai mult regiunea și ar afecta securitatea energetică.

În prezent, ostilităţile militare sunt suspendate. Atacurile asupra Iranului au diminuat considerabil stocurile de muniţii de precizie ale armatei SUA, ceea ce a determinat un impas pe frontul militar. În acest context, preşedintele american Donald Trump a schimbat tactica. El a trecut de la presiunea militară la cea economică, reimpunând blocada asupra porturilor iraniene.

Trump a anunţat "cea mai devastatoare operaţiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei ţări", declarând că prin acest set de măsuri urmăreşte să forţeze Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz şi să accepte un acord de pace în termenii doriţi de SUA. Strategia vizează astfel controlul fluxurilor energetice și limitarea capacității Iranului de a-și finanța operațiunile.

În afara blocadei navale, Washingtonul nu a dezvăluit încă toate detaliile noilor măsuri economice împotriva Iranului. Totuşi, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a lansat un avertisment dur: țările care oferă "orice fel de ajutor vital Iranului" riscă să sufere consecinţe economice semnificative, inclusiv sancțiuni și restricții comerciale extinse.

Iranul a răspuns acestor ameninţări anunţând că va considera drept "inamic" orice ţară care se va alătura "războiului economic" al SUA împotriva sa. Autoritățile de la Teheran au ameninţat, la rândul lor, că vor ataca interesele economice americane dacă Washingtonul va recurge la noi măsuri. Astfel, descoperirea recentă de gaze naturale capătă şi o dimensiune strategică suplimentară, oferind Teheranului o resursa importantă în confruntarea economică și politică cu Statele Unite.