Ion Ștefăniță, ales vicepreședinte al Consiliului Național al Monumentelor Istorice:„Vom DEZVOLTA proiecte veritabile de conservare, restaurare…”. Acesta a avut și un mesaj pentru criticii săi: „Sunt deschis spre comunicare și colaborare”

Directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM), Ion Ștefăniță, a fost ales la începutul anului 2021 vicepreședintele Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC). Ștefăniță susține că știe exact misiunea acestui Consiliu, mai ales că a fost timp de nouă ani membru al cestuia.

Potrivit lui Ștefăniță, anterior a fost exclus din componența Consiliului Național al Monumentelor Istorice, însă și-a văzut de treabă.

„De asemenea, am făcut foarte multe cercetări pe tot ce înseamnă evoluție urbană. Acum am revenit. Această entitate de profil pe lângă MECC are un rol foarte important pentru acest domeniu. Anterior, în acest consiliu se examinau câte 4-5 subiecte pe lună. Vreau să vă spun că acest consiliu, acum, examinează până la 40 de subiecte pe lună, ceea ce demonstrează eficiența activității instituției pe care o reprezint. Agenții economici, persoane fizice, au fost îndreptați spre a respecta legislația în vigoare în domeniul patrimoniului cultural istoric”, a declarat Ion Ștefăniță, într-un interviu pentru unimedia.info.

Ștefăniță a menționat că instituția are 13 membri, reprezentanți ai diferitor structuri, inclusiv: Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Agenția Națională de Arheologie, Ministerul Economiei, Academia de Științe a Moldovei, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării etc.

„Componența actuală întrunește în tocmai toate cerințele, dat fiind faptul că avem și arhitecți proiectanți de categoria a IV-a, care sunt abilitați pentru monumentele istorice. Fosta componență nu avea așa ceva. Nu vreau să critic, dar existau persoane cu probleme de integritate în fosta componență. Chiar am avut discuții cu unii reprezentați ai CNA în privința fostei componente a Consiliului și cum se desfășura procesul de coordonare, avizare în componenta veche”, afirmă Ștefăniță.

Acesta a ținut să puncteze că nu trebuie admis în niciun caz demolarea monumentelor istorice.

„Excepție sunt cazurile unde sunt scindări fizice serioase, conform art. 40 din Legea ocrotirii monumentelor, unde procentajul fondului construit este de sub 10-15%. În acest caz mergem pe varianta de reconstrucție, legea permite lucrul ăsta. În rest, tot ce înseamnă monument istoric și de arhitectură poate fi supus doar restaurărilor și punerea în valoare. Tot ce înseamnă construcții noi, pentru adrese care nu se regăsesc în obiectivele protejate, susțin cu ambele mâini. Orașul trebuie să se dezvolte. În această perioadă, cât nu am fost în componența acestui consiliu, am intrat în esența lucrurilor. Anterior, când am venit în acest sistem, vedeam doar monumentul și atât. Nu vedeam evoluția urbană, nu vedeam orașul în întregime, respectiv m-am documentat mai bine în tot ce înseamnă evoluția urbană, anume pe nucleul istoric a orașului Chișinău. Știam că asta îmi va fi util în activitatea de mai departe, în cazul în care voi reveni în acest consiliu. Am făcut o retrospectivă istorică de la primele construcții pe verticală în acest nucleu protejat, în Chișinăul vechi”, a precizat directorul AIRM.

Vicepreședintele Consiliului, este convins că structura pe care o reprezintă trebuie să vină cu un mesaj tranșant despre situația reală din domeniu și să ia atitudine când e cazul. „Sub egida acestui consiliu trebuie să se dezvolte proiecte veritabile de conservare, restaurare, fie că este de tip industrial, fie ecleziastic. Îmi doresc ca acest consiliu să nu fie doar ca un mecanism de vot, dar să fie o structură care va lua act de situația reală din domeniul patrimoniului cultural-istoric din R. Moldova și sub egida lui să demareze mai multe proiecte care vor contribui la salvgardarea acestui patrimoniu moștenit”, spune el.

Sursa citată s-a referit și la cei care îl critică, doar că afirmă că nu este afectat.

„Cine sunt ei? Ce entități de profil reprezintă? De fapt, eu îi consider elevii mei pe toți cei care critică și strigă. E vorba de un ONG reprezentat de o domnișoară, care a lucrat la agenție. De ce nu a demonstrat randament de muncă în cadrul entității pe care o reprezenta? Mă bucuram dacă era la fel de vocală când era în cadrul agenției. Cei care astăzi spun că orașul nu trebuie să se ridice pe verticală, să fie menținut la nivel de parter sau de maxim 2-3 nivele… Atunci de ce eu găsesc în arhivă concepte în care ei, în 1985 – 1987, în al 11-lea cincinal, propuneau nivelarea cartierelor și ridicarea regimului de înălțime până la 9, 12, 16, 18 și 24 de nivele? Dar unde erați până în 2010, atunci când era ritmul masiv de demolare a centrului istoric, când se demola câte un monument pe lună, când se făceau intervenții degradante? Cine le făcea?Eu atunci eram la studii în Republica Franceză”, a adăugat Ștefăniță.

Expertul spune că a revenit în R. Moldova și a dat viață Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, care a și venit cu conceptul de nucleu istoric.

„Noțiunea de spirit al locului și de evoluție urbană a fost reflectată de această entitate de profil. Acești elevi, pe care i-am consultat permanent și i-am ajutat să înțeleagă tema, îmi țin mie lecții? Or, eu rămân cu teoria mea franceză și cu toate practicile, experiențele pe care le-am făcut în toate stagiile profesionale din cei 12 ani. Am preluat și din experiența japoneză, chineză, braziliană, franceză – cum trebuie să dezvoltăm un oraș. Principiul de care eu mă conduc ține de echilibru și de integrare a tot ce este nou în aceste straturi sus-enumerate, așa m-au învățat francezii: Ion, votează analizând contextul urbanistic existent, tot ce este nou trebuie să se integreze ușor. Pe criticii mei îi îndemn să deschidă ușa bibliotecii naționale și acolo este un raft întreg despre urbanismul Chișinăului din cele mai vechi timpuri – ce s-a întâmplat în perioada interbelică cu planul de reconstrucție a lui Sciusev, ce s-a întâmplat în PUG în 1971, când orașul se ridică pe verticală, inclusiv la vatra orașului, de acolo unde a început istoria satului Chișinău, lângă fântâna lui Akbaş. Asta nu înseamnă că trebuie să repetăm acele greșeli, care s-au comis în perioada sovietică. Acest oraș trebuie să se dezvolte în continuare. Criticilor mei le amintesc că suntem pe aceeași adresă și sunt deschis spre comunicare și colaborare”, a conchis Ion Ștefăniță.