Ion Iliescu, pus sub învinuire în Dosarul Revoluţiei: Fostul președinte ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acţionat

Mediafax

Ion Iliescu, fost preşedinte al României, a ajuns, marţi dimineaţa, la Parchetul General, unde a fost citat în Dosarul Revoluţiei. Fostul şef de stat a fost chemat după ce preşedintele României, Klaus Iohannis, a dat aviz pentru începerea urmăririi penale.

La intrarea în sediul Parchetului, Ion Iliescu nu a făcut declaraţii, însă fostul preşedinte şi-a exprimat opinia pe blogul personal după ce Klaus Iohannis a avizat cererea de urmărire penală.

“În ceea ce mă priveşte decizia preşedintelui Iohannis nu mă surprinde, cu toate că nu văd care este cadrul legal în care se înscrie. Mă surprinde însă faptul că, liberi fiind, oamenii nu mai cred că trebuie să lupte pentru libertatea lor. De asta au ajuns să ne dea lecţii de democraţie oameni care, în timpul ceauşismului, au tăcut mâlc, asta când nu puneau umărul la construirea cultului personalităţii lui Ceauşescu. Ştiu că sunt destui cei care nu văd nici acum cu ochi buni faptul că promisiunile cuprinse în Comunicatul CFSN către ţară, scris, cum spuneam, printre gloanţe (atacuri despre care se spune acum că au fost înscenarea noastră!) au fost îndeplinite. Nu poţi face din actul suprem de demnitate al naţiunii române o ”lovitură de stat”, doar pentru că aşa a citit cineva în cartea unul apologet-şi angajat!-al Securităţii. Am spus şi repet: ar fi fost bine dacă am fi avut parte şi noi precum Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia, de o tranziţie negociată. O revoltă populară a născut un vid de putere. Nişte oameni, din cele mai diverse zone ale societăţii, şi de cele mai diverse convingeri politice, au încercat să dea un sens şi o direcţie schimbării. Şi-au asumat nişte responsabilităţi”, a scris Ion Iliescu.

Fostul preşedinte al României mai spune că şi-a făcut "partea de datorie" şi că stă cu "capul sus la judecata istoriei".

“Acum sunt acuzaţi că au îndrăznit acest lucru. Totul se transformă într-o farsă, jignind sacrificiul şi memoria celor care au luptat pentru libertate şi democraţie. Probabil că trebuia să trecem şi prin faza asta. Deşi altele sunt problemele de pe agenda naţiunii. Care agendă pare să nu mai aibă nici obiectivul integrării europene, nici pe cel al dezvoltării, combaterea sărăciei, o viaţă mai bună pentru români. Programul Revoluţiei Române rămâne în continuare actual. Poate că asta deranjează, în ultimă instanţă. Dar nu este vina mea că se întâmplă aşa. Prezentul este operă colectivă. Eu mi-am făcut partea mea de datorie, indiferent de ceea ce cred cei care caută ţapi ispăşitori pentru eşecurile lor. Stau cu capul sus la judecata istoriei”, a scris fostul preşedinte pe blogul personal.

Fostul preşedinte al României a explicat de ce a decis să reacţioneze faţă de acuzaţiile care i se aduc în dosarul Revoluţiei, dar şi în cel al “Mineriadei”.

“Am decis să ies din tăcerea pe care mi-am impus-o în legătură cu acţiunile justiţiei în cazul dosarelor generic numite ”Revoluţia” şi ”Mineriada”, din obligaţia de a lămuri câteva lucruri. Prima observaţie se referă la finalitatea acestor dosare, finalitate care nu mai are nicio legătură cu aflarea adevărului despre acele evenimente. Cum poate afirma cineva că acesta este scopul acestui spectacol ”justiţiar”, când, în cazul evenimentelor din 13-15 iunie 1990 nu a fost judecat, de fapt, nici măcar cercetat, vreunul dintre cei care au organizat acţiunile violente din ziua de 13 iunie, au atacat sediul Poliţiei Capitalei, sediul SRI, al Ministerului de Interne, care au răspândit zvonuri ce au incitat la violenţe, au atacat şi incendiat sediul Televiziunii publice şi au rănit oamenii care apărau studiourile tv de furia dezlănţuită a unor indivizi, la fel de fără chip şi identitate ca şi teroriştii care au atacat fostul sediu al CC al PCR chiar în momentul în care se redacta Comunicatul către ţară a CFSN? Pentru cei mai mulţi dintre cei care acuză acum în spaţiul public, evenimentele de la 15 martie 1990 de la Târgu Mureş, nu mai există, pentru că, nu-i aşa, contrazic tezele lor despre natura şi consecinţele lor, şi nu mai servesc ”cauzei”. La fel, nici evenimentele din 13 iunie 1990 nu mai există, iar minerii au venit la Bucureşti fără motiv, doar pentru a reprima o manifestaţie, cea din Piaţa Universităţii, pe care organizatorii ei o încetaseră a doua zi după alegerile din 20 mai 1990. Se construieşte o altă realitate, pentru a justifica astfel de dosare”, a mai scris fostul presedinte al României.

Iliescu mai spune că, deşi aceste dosare au fost în atenţia procurorilor timp de 28 de ani, ele se redeschid mereu pentru că deciziile luate de-a lungul timpului au stârnit nemulţumiri :“Aceste dosare au făcut obiectul atenţiei procuraturii timp de 28 de ani. Au făcut obiectul atenţiei unor comisii speciale ale Parlamentului României. De fiecare dată soluţiile pronunţate au nemulţumit pe cineva, de vreme ce se redeschid mereu, coincidenţă probabil, atunci când apar crize de natură politică, în special, care necesită schimbarea agendei publice. Acum ni se spune că istoria trebuie scrisă de procurori şi judecători. De ce? Ca să aflăm că o Revoluţie durează exact cât îi trebuie unui dictator să decoleze de pe acoperişul sediului puterii? După care, în secunda următoare, democraţia se instalează, instituţiile ei înfloresc şi schimbarea s-a terminat?"

"Această abordare este pe cât de politizată, pe atât de periculoasă. Nu poţi fundamenta un dosar de cercetare penală pe viziunile unora sau altora despre evenimente despre care oricum nu puteau avea o imagine corectă. În acele zile de decembrie 1989 nimeni n-a avut o imagine integrală a evenimentelor. Nimeni nu poate să spună că ştie tot ce s-a întâmplat, şi că tot ce ştim noi, ceilalţi, este fals, că varianta lui are drept de adevăr absolut, iar Justiţia trebuie să consfinţească această variantă. Ei bine, asta se doreşte cu aceste două dosare! Nu dovezile trebuie să ducă spre un verdict, verdictul a fost dat în afara cadrului legal, iar justiţia trebuie doar să înlăture acele dovezi care ar contrazice verdictul”, spune fostul preşedinte al României”, a opinat Ion Iliescu.

Procurorii militari anunţă că au extins cercetările în ceea ce îl priveşte pe fostul preşedinte Ion Iliescu pentru infracţiuni contra umanităţii comise în perioada 27-31 decembrie 1989. În ceea ce priveşte infracţiuni comise în 22-27 decembrie, Klaus Iohannis a avizat cererea procurorilor, transmite Mediafax.

S-a dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii faţă de suspectul Ion Iliescu, la data săvârşirii faptelor, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) pentru fapte comise în intervalul 27 – 31 decembrie 1989, pentru care nu este necesară îndeplinirea unei condiţii prealabile de autorizare.
Reamintim că pentru faptele comise în intervalul 22 – 27 decembrie 1989 de către Iliescu Ion, procurorii militari au solicitat autorizarea preşedintelui României, necesitatea acestei măsuri procesuale fiind justificată de faptul că, în perioada menţională, CFSN a acţionat ca un veritabil Guvern, membrii acestuia fiind asimilaţi unor miniştri", transmite Parchetul General printr-un comunicat de presă.

În ceea ce priveşte faptele pentru care preşedintele Iohannis a dat aviz, care ar fi fost comise în intervalul 22-27 decembrie, acestea îi vor fi aduse la cunoştinţă lui Ion Iliescu în perioada următoare, după ce avizul va ajunge la Parchet.

De asemenea, sunt cercetaţi pentru infracţiuni contra umanităţii : general locotenent (r) Rus Iosif, la data săvârşirii faptelor, comandant al Aviaţiei Militare şi membru al Consiliului Militar Superior şi amiral (r) Dumitrescu Emil, la data săvârşirii faptelor cpt. rang I.

Citiți mai multe detalii AICI.