Miliardarul Ronald Lauder, prieten vechi al lui Trump, acuzat că şi-a împins protejatul să „cumpere” Groenlanda şi să deschidă calea pentru afaceri cu litiu în Ucraina

Interesul lui Donald Trump pentru Groenlanda a fost aprins încă din primul său mandat de omul de afaceri Ronald Lauder, un vechi prieten al preşedintelui, care avea interese comerciale directe în teritoriul danez, a povestit John Bolton, fostul consilier pentru securitate naţională de la Casa Albă, în prezent căzut în dizgraţia locatarului de la Casa Albă.

Într-o zi din primul mandat, Donald Trump l-a chemat pe consilierul său de rang înalt pentru a discuta o idee nouă. „Trump m-a chemat în Biroul Oval. Mi-a spus că un om de afaceri proeminent tocmai sugerase ca SUA să cumpere Groenlanda”, a relatat John Bolton, consilier pentru securitate naţională în 2018. Era o propunere extraordinară. Provenea de la un prieten de lungă durată al preşedintelui, care urma să dobândească interese comerciale în teritoriul danez. Bolton a aflat că acest om de afaceri era Ronald Lauder.

Moştenitor al unei averi din industria cosmetică – marca internaţională Estée Lauder –, Lauder îl cunoştea pe Trump, un alt newyorkez bogat, de mai bine de 60 de ani. După discuţiile cu Lauder despre ideea privind Groenlanda, şi după intervenţia miliardarului, o echipă de la Casa Albă a început să caute modalităţi de a creşte influenţa SUA în vastul teritoriu arctic controlat de Danemarca.

TIPIC PENTRU MODUL ÎN CARE PREŞEDINTELE ACŢIONEAZĂ

Reactivarea interesului lui Trump pentru ideea lui Lauder, în timpul celui de-al doilea mandat, este tipică pentru modul în care preşedintele acţionează, spune Bolton. „Informaţiile pe care le aude de la prieteni le consideră adevăruri şi nu îi poţi schimba părerea”, susţine acesta. Propunerea pare să fi alimentat ambiţiile sale, astfel că după opt ani el se gândeşte nu doar să cumpere Groenlanda, ci chiar să o cucerească prin forţă.

Ca în cazul multor apropiaţi ai preşedintelui, sugestiile politice ale lui Lauder se intersectează cu interesele sale comerciale. Pe măsură ce Trump şi-a intensificat ameninţările privind cucerirea Groenlandei, Lauder a achiziţionat participaţii comerciale în acest teritoriu. El face parte şi dintr-un consorţiu a cărui dorinţă de a accesa mineralele ucrainene pare să-l fi determinat pe Trump să ceară o parte din resursele ţării devastate de război.

PRIETENI DE ZECI DE ANI

Lauder a povestit că l-a cunoscut pe Trump în anii 1960, când au frecventat aceeaşi şcoală de afaceri prestigioasă. După ce a lucrat în afacerea familiei din domeniul cosmeticii, el a activat sub Ronald Reagan la Pentagon, apoi a fost ambasador în Austria şi, ulterior, a candidat fără succes la funcţia de primar al New York-ului în 1989.

Când Trump a câştigat preşedinţia în 2016, Lauder a donat 100.000 de dolari comitetului de strângere de fonduri pentru învestire, Trump Victory. Iar când sănătatea mintală a lui Trump a fost pusă la îndoială în 2018, Lauder l-a descris drept „un om cu o perspicacitate şi o inteligenţă incredibile”. În acelaşi an, el a spus că îl ajută pe Trump cu „unele dintre cele mai complexe provocări diplomatice imaginabile”. Se pare că printre acestea s-a numărat şi promovarea ideii de expansiune în Arctica.

În anul următor, interesul lui Trump pentru Groenlanda a devenit public, iar conducătorii Danemarcei şi-au exprimat indignarea. Trump a reacţionat postând pe Twitter o imagine cu un Trump Tower auriu ridicându-se deasupra unui sat, însoţită de comentariul: „Promit să nu fac asta Groenlandei!”

„O COMOARĂ DE ELEMENTE RARE”

Obsesia lui Trump pentru Groenlanda a continuat, la fel şi a lui Lauder. În februarie anul trecut, la scurt timp după ce Trump s-a întors la Casa Albă, Lauder i-a sărit în apărare când preşedintele a luat în calcul public preluarea militară a celei mai mari insule din lume. „Conceptul lui Trump privind Groenlanda nu a fost niciodată absurd – era strategic”, a scris Lauder într-un articol de opinie.

El a continuat: „Sub gheaţă şi roci se află o comoară de elemente rare esenţiale pentru inteligenţa artificială, armament avansat şi tehnologie modernă. Pe măsură ce gheaţa se retrage, apar noi rute maritime, remodelând comerţul şi securitatea globală”. Cu Groenlanda în „epicentrul competiţiei dintre marile puteri”, Lauder a argumentat că SUA ar trebui să caute un „parteneriat strategic”. „Am lucrat îndeaproape cu liderii de afaceri şi guvernamentali din Groenlanda timp de ani de zile pentru a dezvolta investiţii strategice acolo”, a adăugat el.

INTERESELE DE AFACERI ALE LUI LAUDER ÎN GROENLANDA

De când Lauder a atras atenţia lui Trump asupra Groenlandei, în 2018, aşa cum au relatat pentru prima dată jurnaliştii americani Peter Baker şi Susan Glasser în cartea lor The Divider, miliardarul din industria cosmetică pare să fi direcţionat o parte substanţială din banii săi în teritoriul arctic. Registrele corporative daneze arată că o companie cu sediul la New York, având proprietari necunoscuţi, a cumpărat în ultimele luni terenuri în Groenlanda.

Una dintre afacerile sale vizează exportul de apă de izvor „de lux” de pe o insulă din Golful Baffin. Când un ziar danez a dezvăluit în decembrie că Lauder se numără printre investitori, a citat un om de afaceri groenlandez implicat în proiect. „Lauder şi colegii săi din grupul de investitori au o foarte bună înţelegere a pieţei de lux şi acces la aceasta”, a spus acesta. De asemenea, grupul de investitori ar încerca să genereze energie hidroelectrică din cel mai mare lac din Groenlanda pentru alimentarea unei topitorii de aluminiu.

FAVORURILE PREŞEDINTELUI

Implicarea aparentă a lui Lauder în conturarea politicii SUA sporeşte întrebările legate de conflictele de interese din timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump şi de îmbogăţirea personală a celor apropiaţi preşedintelui. Cei doi fii mai mari ai lui Trump, Don Jr şi Eric, au declanşat o campanie globală pentru a face bani, din Vietnam până la Gibraltar.

Ei susţin că există un „zid uriaş” între activităţile lor de afaceri şi funcţia tatălui lor, considerat cel mai puternic om în viaţă. Purtătorul de cuvânt al lui Trump a declarat: „Nici preşedintele, nici familia sa nu s-au implicat vreodată şi nu se vor implica vreodată în conflicte de interese”. Totuşi, lideri străini au facilitat îmbogăţirea primei familii a Americii, obţinând uneori, aparent, favorurile preşedintelui.

O APARENTĂ RUPTURĂ

Lauder a părut, pentru o vreme, să se distanţeze de vechiul său prieten. În 2022, când Trump nu mai era în funcţie, acesta l-a găzduit pe agitatorul de extremă dreapta Nick Fuentes la clubul său Mar-a-Lago. Lauder, care conduce Congresul Evreiesc Mondial, s-a alăturat condamnării publice. „Nick Fuentes este un antisemit virulent şi un negaţionist al Holocaustului, pur şi simplu”, a spus el. „Este de neconceput ca cineva să se asocieze cu el”, a afirmat omul de afaceri.

RELUAREA RELAŢIILOR ŞI INTERESUL PENTRU MINERALELE UCRAINEI

După ce Trump a recâştigat Casa Albă, Lauder şi-a reluat însă sprijinul financiar. În martie 2025, el a donat 5 milioane de dolari către Maga Inc, o structură de strângere de fonduri pentru mişcarea lui Trump. Luna următoare, Lauder s-ar fi numărat printre oaspeţii unei cine exclusiviste la lumina lumânărilor cu preşedintele. Biletele costau 1 milion de dolari fiecare şi erau plătite către Maga Inc.

De atunci, interesele de afaceri ale lui Lauder par să se suprapună din nou cu politica administraţiei Trump. O scrisoare din noiembrie 2023, trimisă de şeful TechMet, o companie minieră, către Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, îl menţiona pe Lauder drept parte a unui consorţiu care spera să exploateze un zăcământ de litiu în ţara lovită de război.

Lauder a declarat la acea vreme că nu discutase personal cu Trump despre mineralele ucrainene, dar că „ridicase problema cu părţile interesate din SUA şi Ucraina, de mai mulţi ani”. Între timp, lideri republicani s-au alăturat unei campanii pentru ca SUA să obţină controlul asupra resurselor prodigioase ale Ucrainei, iar Trump a devenit cel mai vocal susţinător.

La câteva săptămâni după donaţiile făcute de Lauder către Maga Inc, Washingtonul şi Kievul au semnat un acord privind exploatarea în comun a mineralelor Ucrainei. Acest acord a contribuit, într-o anumită măsură, la menţinerea sprijinului lui Trump pentru Ucraina, după tirada sa televizată din Biroul Oval împotriva lui Zelenski, pe care l-a acuzat că nu a arătat suficientă recunoştinţă pentru sprijinul acordat de SUA.

Zăcământul de litiu a fost primul scos la licitaţie în cadrul acordului privind mineralele. Luna aceasta, consorţiul lui Lauder ar fi câştigat licitaţia. TechMet, compania care conduce consorţiul, a refuzat să comenteze, la fel şi Lauder. De asemenea, partenerii săi de afaceri din Groenlanda şi Casa Albă nu au răspuns când au fost contactaţi.