Iohannis, despre ȘANSELE R. Moldova de a adera la UE până în 2030 și de ce e necesar de a racorda Chișinăul la o discuție extinsă privind garanțiile de SECURITATE: „Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și R. Moldova, înseamnă că am pierdut”

Președintele României, Klaus Iohannis, consideră că R. Moldova păstrează șanse de a adera la Uniunea Europeană până în 2030, așa cum a declarat Maia Sandu, însă subliniază că va fi un proces foarte complicat. Totodată, liderul de la București a menționat astăzi, în marja Summitului Comunității Europene de la Bulboaca, că toată Europa trebuie să fie alături de Ucraina și R. Moldova în aceste timpuri grele, pentru că, în caz contrar, va însemna că „am pierdut cu toții”.

„A fost un summit deosebit de important pentru R. Moldova, pentru regiune și pentru întregul continent. Mulțumesc gazdelor pentru ospitalitate și organizarea ireproșabilă a reuniunii. Este o dovadă a capacității administrative a R. Moldova, care e atât de relevantă pentru obiectivul strategic de aderare la Uniunea Europeană. A fost o reuniune la care s-au discutat multiple teme de actualitate stringentă, începând cu impactul războiului din Ucraina asupra tuturor statelor europene, dar și a lumii în ansamblu. Un obiectiv principal al reuniunii a fost lansarea mai multor semnale politice clare. Acest obiectiv a fost atins de o manieră categorică”, a declarat Kalus Iohannis, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Bulboaca.

Potrivit oficialului român, un prim semnal a fost cel privind importanța R. Moldova pentru întregul continent european și privind sprijinul pe care statul nostru îl primește pentru asigurarea securității și stabilității, precum și pentru aderarea la UE.

„R. Moldova nu este singură în fața provocărilor cărora trebuie să le facă față. România este alături, așa cum am arătat prin fapte concrete cu fiecare ocazie. Așa cum au arătat, în unanimitate, și celelalte state europene. Sunt convins că sprijinul statelor democratice va continua pentru R. Moldova, pentru Ucraina și pentru regiune. Creșterea securității, a rezilienței înseamnă creșterea securității pentru noi toți, inclusiv pentru România și români”, a afirmat Iohannis.

Al doilea semnal a fost sprijinul pentru Ucraina și poporul ucrainean în lupta pentru câștigarea războiului declanșat de Rusia: „Acest sprijin va fi acordat atât timp cât este necesar, pentru a ajuta Ucraina să-și asigure independența, suveranitatea și integritatea teritorială. Al treilea semnal a fost adresat regiunii în ansamblul său. Europa de Est, regiunea extinsă a Mării Negre, sunt regiuni a căror importanță strategică a devenit evidentă pentru tot mapamondul. Iar discuțiile de astăzi confirmă atenția acordată regiunii la nivelul pe care îl merită. Summitul a fost un succes și privim cu încredere spre viitor, către Summitul CPE pe care Spania îl va găzdui în toamnă. Vom vedea atunci cum avansează procesele care au fost declanșate aici, în R. Moldova”.

Întrebat dacă există posibilitatea de a racorda R. Moldova la o discuție extinsă despre garanții de securitate și de aderarea la UE, președintele României a răspuns că „dacă noi, europenii, nu reușim să ajutăm Ucraina și R. Moldova, înseamnă că am pierdut”.

„Dar acesta nu e singurul motiv pentru care ajutăm Ucraina și R. Moldova. O facem pentru că așa e corect, fiindcă R. Moldova și Ucraina sunt parte din Europa democratică, ele sunt parte din comunitatea noastră. Am menționat statele europene democratice. Mai este cineva, dar care nu este democratic și nu a fost invitat. R. Moldova și Ucraina sunt dintre ai noștri. În ceea ce privește Summitul NATO, sigur că se vor discuta variantele posibile, însă un calendar… Vom vedea dacă este util sau nu. Această chestiune (privind aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO n.r.) a fost discutată chiar în panelul în care am fost eu împreună cu președintele Zelenski, președintele Consiliului European, președintele Macron și alții. Vom lua o decizie până la summit. Important este ca Ucraina să simtă că are garanții din partea noastră, că o ajutăm până învinge. Noi considerăm că ucrainenii sunt alături de noi și noi alături de ei.

Același lucru e valabil, evident, și pentru R. Moldova. Ar fi greșit să ne concentrăm doar pe aspectul de integrare europeană. Securitatea are multe fațete. Nu mă gândesc neapărat la securitatea militară, pentru că R. Moldova este un stat neutru. Dar vorbim de securitatea energetică, stabilitatea statului. Este în interesul tuturor ca R. Moldova să fie și să rămână stabilă”, a punctat Klaus Iohannis.

Întrebat dacă România poate să fie în calitate de „umbrelă de securitate pentru R. Moldova”, în cazul escaladării războiului din Ucraina, Klaus Iohannis a amintit că anumiți pași să fac, însă nu trebuie să uităm că e vorba de un „stat neutru”.

„Aș fi tentat să întreb de înseamnă umbrelă de securitate. România e în NATO, iar R. Moldova e un stat neutru. Pur militar nu văd modalități să intervenim în cadrul unui conflict. Putem interveni pentru perfecționarea personalului militar, pentru a-i instrui, pentru a-i ajuta cu dotarea. Sunt multe modalități și chiar intervenim pentru a ajuta R. Moldova. Dacă e vorba de protejarea spațiului aerian al R. Moldova… Asta e o discuție complicată, pentru că noi suntem membri NATO, iar R. Moldova e un stat neutru”, a declarat șeful statului român.

De asemenea, Klaus Iohannis s-a referit și la șansele R. Moldova de a adera la UE până în 2030, așa cum au anunțat autoritățile de la Chișinău.

„Eu îmi amintesc cum a fost procedura atunci când România a solicitat să devină membră UE și cât de complicate au fost negocierile. Nu trebuie să ne facem iluzii. Aceste negocieri de aderare sunt foarte complexe. Din punct de vedere administrativ, câteodată ai impresia că nu se mai termină, dar ele sunt necesare pentru a avea garanția că toată lumea se află pe aceeași treaptă. Eu îmi doresc foarte mult ca negocierile de aderare să înceapă în decurs de un an și pentru asta și ajutăm administrația din R. Moldova pentru a se pregăti de aceste negocieri. Lucrurile nu depind foarte mult de România. Depinde de progresul făcut de administrația R. Moldova și de felul cum sunt văzuți la Bruxelles pașii făcuți. Dar eu sunt optimist. Când se termină procesul de aderare, e greu de evaluat. Știm din experiența noastră că durează ani de zile. Dacă termenul 2030 mi se pare realist? Dacă toată lumea se străduiește, atunci se poate realiza în câțiva ani. Țările din Balcanii de Vest au avut suișuri și coborâșuri. Eu sper foarte mult ca administrația R. Moldova să rămână într-un suiș constant”, a conchis liderul de la București.