INVESTIGAȚIE // Milioanele lui Renato Usatîi și afacerile cu Căile Ferate ale Moldovei

Controversatul om de afaceri Renato Usatîi, candidat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, este acuzat că este implicat într-o schemă de delapidare a banilor de la Căile Ferate ale Moldovei.

Într-o investigație apărută pe portalul bumerang.cc, sunt enumerate mai multe dovezi care demonstrează că Usatîi a fost implicat în afacerea de dare în arendă a peste 700 de vagoane din proprietatea Căilor Ferate ale Moldovei.

Contractele de dare în arendă au fost semnate în perioada 2005-2009, la scurt timp după ce, în mod inexplicabil, Renato Usatîi, pe atunci inginer-șef la Căile Ferate ale Moldovei, s-a concediat și a plecat în Rusia.

Angajații Căilor Ferate susțin că de la această funcție „nimeni nu pleacă pur și simplu”, acesta fiind unul dintre cele mai bune locuri de muncă de la Căile Ferate ale Moldovei, iar pentru a ajunge în acest post, este nevoie de multă influență.

Totuși, Usatîi s-a concediat, iar la scurt timp după aceasta, Căile Ferate ale Moldovei, prin semnătura fostului director Miron Găgăuz, au început a semna contracte de dare în arendă a vagoanelor către două firme moldovenești „Artecopak” și „Transpak-Service”. Ulterior, aceste firme, care au luat vagoanele în arendă la un preț simbolic de 6-8 euro pe zi, le-au transmis în subarendă companiilor din Rusia „GlobalTransService” și „Atlantik”.

Prelungirea contractelor de arendă și transmiterea lor în subarendă unor firme din Rusia s-a făcut de fiecare dată cu acordul Ministerului Transportului.

Potrivit portalului bumerang.cc, Renato Usatîi a avut un rol important în punerea pe roate a acestei afaceri care le-a adus firmelor rusești venituri anuale de 30 de milioane de dolari.

În afară de el, în schemă a mai fost implicat un alt businessman, originar din R. Moldova, Serghei Glinka, astăzi unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia și, neoficial, asociatul majoritar în toate companiile de căi ferate și comunicații aviatice din Rusia.

Dincolo de faptul că în urma dării în arendă a acestor vagoane la prețuri simbolice, ÎS CFM a ratat venituri fabuloase care ar fi putut-o scăpa de situația falimentară în care se află astăzi, după expirarea ultimelor contracte de arendă în 2009, cele două companii - „Artecopak” și „Transpak-Service” - nu au transmis întreprinderii de stat un vagon, pe motiv că acesta a fost arestat, iar ulterior confiscat de vameșii ruși.

Motivul invocat de vameși a fost că firma „Altantik”, care luase în arendă o parte din vagoane, nu prelungise termenul de folosință a acestora pe teritoriul Federației Ruse.

Același lucru s-a întâmplat și cu alte 42 de vagoane care au fost restituite CFM după expirarea contractului de arendă. Vagoanele, expediate cu marfă în Rusia, au fost arestate în stația Breansk-Ligovski.

Pe 5 august 2009, o instanță de judecată din Podolsk, regiunea Moscova, a decis confiscarea a 94 de vagoane, aflate în proprietatea CFM.

Precizăm că, potrivit hotărârii de judecată emisă de judecătoria rusă, vagoanele confiscate au fost estimate la un preț de 18,7 milioane de lei, de câteva ori mai mare decât cel indicat în contractul de arendă semnat de CFM cu cele două firme intermediare.

Instanța a mai stabilit că firma „Atlantik”, care luase în subarendă vagoanele, este de fapt o companie fantomă, bănuită de spălare de bani.

„GlobalTransService” și „Atlantik” au făcut însă transferuri bănești în valoare de zeci de milioane de lei pe conturile unei firme off-shore din Marea Britanie „Bellatrix Assets LLP”, despre care bumerang.cc scrie că ar fi controlată de Renato Usatîi.

Potrivit documentelor contabile, banii au fost transferați firmei off-shore pentru servicii de transport al vagoanelor pe teritoriul Federației Ruse, oferite de „Bellatrix Assets LLP”.

Astăzi, în proprietatea CFM se află 4 000 de vagoane care nu sunt folosite.

Portalul bumerang.cc scrie că directorul adjunct al Căilor Ferate Rusești, Mihail Akulov, ar fi confirmat că Renato Usatîi ar fi fost implicat în prestarea serviciilor de transport al vagoanelor moldovenești pe teritoriul Federației Ruse.

Precizăm că, pentru transmiterea în arendă a mai multor vagoane, pe numele fostului director al CFM Miron Găgăuz a post pornit în 2009 un dosar penal. Găgăuz era bănuit că ar fi prejudiciat bugetul întreprinderii cu peste 30 de milioane de lei prin contractele semnate. Ulterior, în 2011, dosarul penal a fost clasat.

Contactat de Ziarul NAȚIONAL, Renato Usatîi a respins toate acuzațiile care i se aduc.

„Niciodată nu am avut companii off-shore și nici afaceri cu darea în arendă a vagoanelor”, a precizat el.

Usatîi susține că a avut relații încordate cu directorul de atunci al CFM Miron Găgăuz, din cauza căruia, de altfel, „a fost nevoit” să scrie cerere de demisie și să plece în Rusia.

„Eu știu despre această schemă, dar din alte surse. Când eram deja la Moscova, la mine au venit niște băieți din grupul operativ creat de Ministerul de Interne pentru a investiga acest caz. Ei m-au rugat să îi ajut cu sfaturi să găsească vagoanele. Le-am dat mai multe idei, iar pe urmă ei m-au sunat și mi-au spus că au primti indicații să oprească investigațiile”, spune Usatîi, sugerându-ne să căutăm beneficiarii acestei scheme în anturajul lui Vladimir Voronin. Or, în acea perioadă, afaceri cu CFM făcea anume Oleg Voronin, zice el.

„Credeți că, dacă eram eu implicat în schemă, nu mă agățau deja, la câte dosare îmi pornesc? Vă spun că nu am avut nicio treabă și nici Glinka. Dvs. glumiți. El are afaceri serioase. Un imperiu întreg. Nu se ocupă el de așa prostii. Dacă am să-i povestesc de ce îl acuzați, Serioja o să râdă”, ne-a mai spus Usatîi, care a promis să dezvăluie numele beneficiarilor acestei scheme „când va ajunge în Parlament”.

De altfel, Usatîi afirmă că în informațiile de pe bumerang.cc toate datele sunt adevărate, cu excepția informațiilor despre beneficiari. „Asta se face pentru a mă compromite pe mine, dar nu i-a dus capul să aducă și niște dovezi mai credibile”, ne-a declarat Usatîi.