INTERVIU // Vladimir Șarban, membru CEC: „Organizarea alegerilor parlamentare și a referendumului în aceeași zi va necesita eforturi mai mari din partea membrilor birourilor electorale, dar și o concentrare mai sporită din partea alegătorilor”

Câte mandate ar urma să aibă în Parlament un partid care trece pragul electoral de 6% sau un bloc electoral care accede cu 8% din sufragii, ce se întâmplă în cazul în care un candidat este ales și pe circumscripție, și pe liste de partid, câți alegători sunt așteptați la urne pe 24 februarie 2019, dar și cât vor costa alegerile parlamentare viitoare?

Răspunsul la acestea, dar și la alte întrebări îl puteți afla din interviul de mai jos, oferit în exclusivitate Ziarului NAȚIONAL de către Vladimir Șarban, membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Dle Șarban, noul sistem electoral din R. Moldova schimbă „matematica” mandatelor oferite pentru accederea în Parlament. Dacă în cazul circumscripțiilor este clar – o circumscripție înseamnă un mandat de deputat, spuneți-ne, vă rugăm, câte mandate urmează a fi atribuite unui partid care ia 6% din sufragii, adică trece pragul electoral? Dar unui bloc electoral care ia 8% din voturi?

Stimată doamnă, ca să fim pe aceeași lungime de undă, voi face și eu uz de limbajul matematic. Pentru a afla răspunsul exact la întrebarea pusă, este necesar să rezolvăm o ecuație cu foarte multe necunoscute astăzi: numărul concurenților electorali, dar și numărul voturilor valabile obținute de fiecare concurent în parte, numărul formațiunilor care vor depăși pragul electoral, dar și ponderea voturilor obținute de concurenții electorali care nu vor accede în viitorul Legislativ și care vor fi redistribuite celor dintâi.

Și, aici, diapazonul soluțiilor ecuației respective este foarte vast, cu certitudine putem spune însă că partidul, organizația social-politică care va obține cel puțin 6% din voturile valabil exprimate în ansamblu pe republică va avea cel puțin trei legiuitori în Parlament, iar dacă un bloc electoralva obține 8 la sută asemenea voturi, va putea delega cel puțin patru reprezentanți în forul legislativ.

Amintesc aici că stabilirea pragului de reprezentare pentru alegerile în circumscripţia naţională este reglementată de articolul 95, iar numărarea mandatelor obţinute de fiecare concurent electoral este minuțios descrisă în articolul 96 din Codul Electoral.

Ce se întâmplă în cazul în care unul și același candidat accede în Parlament și pe circumscripție, și pe listă de partid?

Teoretic, asemenea situații sunt posibile și probabil că vom avea suficiente exemple de acest gen: în spațiul public au apărut deja informații despre intențiile unor politicieni de a folosi ambele modalități de accedere în Parlament.

Cum urmează să procedeze actorii politici în cazul dublei reușite indică chiar norma Codului Electoral, care prin articolul 99 stabilește univoc: „Dacă candidatul ales în circumscripţia uninominală a fost ales şi pe lista de partid în circumscripţia naţională, se consideră că a fost ales doar în circumscripţia uninominală şi nu va fi luat în calcul la atribuirea mandatelor în baza listei de partid”.

Este o regulă de urmat absolut firească și care evită cheltuieli suplimentare de orice gen, inerente unor noi alegeri în circumscripția respectivă.

Cum urmează să se procedeze în cazul în care un deputat care a câștigat mandatul într-o circumscripție alege o altă funcție publică, lăsând funcția de deputat vacantă? Procedura este aceeași și în cazul în care deputatul este lipsit de dreptul de a-și exercita mandatul, de exemplu în urma unei posibile anchetări și rețineri a acestuia?

Și asemenea situații sunt foarte probabile, mai mult decât atât vacanța mandatului de deputat poate interveni și în alte circumstanțe - decesul deputatului, spre exemplu.

În ipotezele invocate se organizează alegeri noi în condițiile articolului 105. Potrivit prevederilor din acest articol, Comisia Electorală Centrală stabileşte data desfăşurării alegerilor noi, care au loc peste cel puţin 60 de zile de la data când a intervenit vacanța mandatului de deputat, dar nu mai târziu decât peste trei luni de la această dată.

Menționez aici că leguitorul a stabilit expres că „dacă vacanţa funcţiei de deputat a apărut în ultimele 6 luni de până la expirarea mandatului Parlamentului, alegeri noi în circumscripţiile uninominale neocupate nu se organizează”.

Pentru întregirea tabloului, se cere de adăugat că în unele circumscripții uninominale, în perioada imediat următoare (două săptămâni) după scrutinul parlamentar general, alegătorii mai pot fi chemați la urne ca să-și dea votul: este cazul alegerilor parţiale (art. 103), dar și al votării repetate (art. 104).

Prima situație intervine în cazul în care, în urma alegerilor parlamentare în circumscripţia uninominală, nu a fost ales un deputat sau dacă în această circumscripţie a fost înregistrat un singur candidat şi acesta şi-a retras candidatura ori nu a participat la alegeri din alte motive.

Votarea repetată se organizează dacă alegerile au fost declarate nule. În atare condiții, alegerile repetate se organizează în baza aceloraşi liste electorale, cu aceleaşi organe electorale şi cu participarea aceloraşi candidaţi.

Important de accentuat este că acei concurenţi electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor Codului Electoral se sancţionează sau chiar se exclud din buletinele de vot în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, iar consiliile şi birourile electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc.

Având în vedere aplicarea unui nou sistem electoral și experiența nouă pentru CEC în ceea ce privește un asemenea scrutin, birourile electorale ar putea face față și unui referendum în aceeași zi de 24 februarie. Este vorba despre cele două întrebări pe care democrații vor să le consulte public – cea privind reducerea numărului de deputați până la 61 și cea cu privire la revocarea legislatorilor?

Reformulez: nu ar putea face față, dar trebuie să facă față, ori se știe că Parlamentul a adoptat deja hotărârea privind desfăşurarea referendumului republican.

Indubitabil, organizarea alegerilor parlamentare și a referendumului în aceeași zi va necesita eforturi mai mari, în ziua respectivă, din partea membrilor birourilor electorale, dar și o concentrare, o atenție maisporită din partea alegătorilor.

Dle Șarban, cum vor vota cetățenii din diasporă, dar și din Transnistria la viitoarele alegeri parlamentare din R. Moldova?

Propun să revenim la această întrebare după stabilirea numărului secțiilor de votare din diasporă - vom avea mai multe subiecte de discutat.

Câți alegători sunt așteptați la urne pe 24 februarie 2019?

Cum e și firesc, datele din Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) sunt într-o dinamică continuă și eu nu pot ști care vor fi cifrele exacte în ziua respectivă.

În schimb, vă pot informa despre datele atestate în RSA la 8 decembrie curent. Astfel, în Registru avem 3 265 790 de alegători, inclusiv 2 825 195 de alegători cu domiciliu sau viză de reședință în localitățile republicii, 210 338 de cetățeni cu drept de vot, dar fără reședință și 230 257 de cetățeni din unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova.

Având în vedere că listele electorale, caltatea lor, dintotdeauna suscită un interes deosebit în preajma alegerilor, CEC a solicitat de curând autorităților locale o implicare mai activă a celor circa 900 de registratori, în mare parte secretari ai primăriilor, în procesul de actualizare a informației cuprinse în Registrul de Stat al Alegătorilor, care servește drept bază de date pentru formarea listelor electorale.

La ce sumă sunt estimate cheltuielile pentru viitorul scrutin parlamentar din R. Moldova?

La 14 noiembrie curent, CEC a aprobat bugetul instituției pentru 2019, inclusiv cheltuielile necesare desfășurării alegerilor parlamentare. Astfel, Comisia a stabilit în acest scop devizul de cheltuieli în sumă de 110204,4 mii de lei.

Cheltuielile care vor fi efectuate nemijlocit de CEC vor atinge suma de 33240,9 mii de lei, pentru activitatea unui consiliu electoral de circumscripție sunt prevăzute 249,3 mii de lei, adică pentru toate cele 51 de consilii - 12714,8 mii lei. Pentru activitatea eficientă a unui birou electoral al secției de votare au fost prevăzute câte 26,4 mii de lei sau 54800,8 mii de lei pentru toate birourile.

Dle Șarban, vă mulțumim pentru interviu!