Stiri

Interviu // Mai multă autonomie pentru autoritățile locale

Important 13.07.2013 14:01 Vizualizări

1718

Interviu // Mai multă autonomie pentru autoritățile locale

Structură // Actuala organizare administrativ-teritorială din R. Moldova este depășită

Raioanele au fost create cu scopul de a menține mai ușor un control politic de la „centru”, iar astăzi sunt depășite ca formă de administrare. Pentru a reforma actuala structură administrativ-teritorială a R. Moldova, este necesar de acordat mai multe competențe și resurse financiare administrațiilor publice locale. De această părere este directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din R. Moldova, Viorel Furdui. În interviul de mai jos, expertul se referă și la solicitarea a șase orașe din republică de a le fi acordat statut de municipiu.

Dle Furdui, cum ați caracteriza actuala structură teritorial-administrativă a R. Moldova?

Este depășită. De mai mulți ani se vorbește despre faptul că avem prea multe unități teritorial-administrative, sunt prea mici ca să poată exista ca entități autonome care să poată presta servicii. Raioanele sunt niște rămășițe ale trecutului. Când au fost create, scopul a fost foarte simplu – au avut mai mult un rol politico-administrativ. Era necesar să fie menținute sub control teritoriile, în loc acestea să devină adevărate autorități publice locale. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până astăzi. Din păcate, autoritățile noastre locale nu au avut alte posibilități decât să se alinieze unor schimbări peste noapte. Trebuie de dat autorităților publice locale anumite competențe, anumite resurse și ele să fie stăpâne la ele acasă și să decidă.

Astăzi cum se întâmplă?

La noi, din păcate, sistemul finanțelor publice locale este excesiv de centralizat. E iarăși o rămășiță a trecutului când cele mai importante venituri sunt luate din teritoriu, se duc la centru și cei de acolo decid dacă banii se întorc sau se duc în altă parte. Deseori, criteriile de repartizare a banilor sunt politizate și nu stimulează dezvoltarea locală. Cu cât mai mult aduci, cu atât mai puțin primești.

Administrațiile a șase orașe – Cahul, Orhei, Ungheni, Hâncești, Soroca și Edineț, solicită să le fie acordat statut de municipiu. Este îndreptățită solicitarea acestora?

Era vorba despre cinci orașe, fără Hâncești, dar, mă rog… Ține mai mult de voința politică, fiindcă cele șase orașe sunt conduse de câte doi reprezentanți de la fiecare partid aflat la guvernare. Acum, din câte știu, se caută niște criterii de delimitare a unui municipiu. Dezvoltarea locală în R. Moldova are o problemă gravă. În R. Moldova există două centre care se dezvoltă intensiv – Chișinăul și Bălțiul. În acest sens, este logic să se treacă la o altă abordare, de creat mai multe poluri de dezvoltare și acestea ar fi aceste municipii. După modul lor de amplasare, ele tocmai cuprind nordul, centrul, sudul, estul, vestul. Această idee are drept la viață. Dar, iarăși, ea nu trebuie ruptă de alte aspecte precum Legea finanțelor publice, proprietatea, competențele foarte clar delimitate etc. Parcă s-a început să se meargă pe această cale. A fost adoptată în prima lectură Legea finanțelor publice locale și urmează, sperăm, până la sfârșitul acestei sesiuni, să fie adoptată și în lectura a doua. Legea prevede, printre altele, relațiile directe cu administrația publică centrală și conține elemente stimulatorii pentru cea locală.

Raioanele cu ce rămân?

Învățământul acum este concentrat la nivelul raioanelor, activități de protecție socială, sănătate etc. Aceste orașe vor să devină municipii ca să scape de niște contradicții în administrația acestor orașe și cea a raioanelor. Ele sunt tratate ca oricare altă entitate locală. Deși, acestea, în mare parte, sunt centrele care generează veniturile principale în bugetele raionale. Plus la aceasta, există și elemente politice, când primarul este de la un partid, iar președintele raionului – de la altul.

Ar putea acestea să se ridice la rangul municipiului Chișinău?

E o întrebare la care nu avem răspuns. Într-adevăr, ele nu se pot compara cu Chișinăul și nici chiar cu Bălțiul. Nu avem o concepție foarte clară ce înseamnă municipiu. Chișinăul ar trebui să aibă un statut special – de metropolă, de capitală. Legea care reglementează în prezent activitatea municipiului Chișinău este din 1995 și este depășită totalmente, ceea ce generează probleme de funcționalitate. Pe de altă parte, cele șase eventuale viitoare municipii o să capete anumite avantaje, o să aibă mai mulți funcționari, niște resurse financiare suplimentare…

Și, respectiv, mai multă corupție?

La noi corupția este căutată undeva, dar principala corupție se află în altă parte.

Ce va avea de câștigat la modul propriu locuitorul din viitorul municipiu?

Dacă municipalitatea o să aibă mai multe resurse și mai mulți funcționari calificați, se vor îmbunătăți condițiile, serviciile publice vor deveni mai calitative, drumurile mai bune etc. Aceste orașe trebuie să devină niște motoare de dezvoltare la nivelul administrației publice locale.

Timp de aproape trei ani am avut județe în R. Moldova. Dacă e să comparăm, care structură este mai reușită pentru R. Moldova?

Acea reformă a fost implementată cu sprijinul masiv al instituțiilor europene, Consiliul Europei, UE. A produs niște efecte benefice, a fost o adevărată primăvară în domeniul administrației publice locale. Majoritatea celor care au activat atunci au remarcat o adevărată descentralizare, s-a rupt această presiune administrativă și administrațiile locale au devenit mai autonome. S-a renunțat și s-a făcut o greșeală foarte mare, fiindcă noi acum eram la o altă etapă de dezvoltare. Din câte cunosc, s-a renunțat doar din motive politice. S-a creat o imagine negativă față de această reformă, s-a speculat mult pe ideea că omul a fost îndepărtat de servicii, administrație, trebuia să circule sute de kilometri etc., deși ce poate să demonstreze o reformă în doi-trei ani?

Ce ar trebui să facă autoritățile ca să avem o administrație locală eficientă?

În primul rând, factorii de decizie trebuie să înțeleagă că acesta este un domeniu fără de care nu ne putem mișca înainte. Pentru prima dată într-un program guvernamental, cel al Guvernului Leancă, se regăsește faptul că reforma administrației publice locale și centrale stă la baza altor obiective guvernamentale. Mulți experți sunt de părere că noi trebuie să trecem la altă organizare teritorial-administrativă mai modernă. Dar problema este cu mult mai complexă dacă noi vrem într-adevăr o descentralizare reală, o creștere a capacităților și întărirea autonomiei comunităților locale. Când vrem să răspundem la această întrebare, permanent se face trimitere la modele din Danemarca, Bulgaria, SUA, Franța, Cehia etc. Dar modelele sunt atât de diferite și atât de multe, că e bine să le studiem, dar să elaborăm ceva reieșind din realitățile noastre.

Vă mulțumim!

Interviu realizat de Raisa Lozinschi

Autor: Ziarul National

Prietenii tăi merită să știe ASTA!