INTERVIU: „Andrei Năstase va exercita un mandat extrem de DIFICIL”; „Se conturează circumstanțe pentru constituirea nu doar a unui front antioligarhic, dar chiar a unui partid puternic unic”

Mandatul lui Andrei Năstase putea fi de patru ani, fiindcă „e legitim”, iar în 2019 puteau fi aleși doar consilierii municipali. De această părere este doctorul habilitat în științe politice, Aurelia Peru-Balan.

Într-un interviu pentru Ziarul NAȚIONAL, fostul consilier prezidențial și purtător de cuvânt la Guvern susține că, după alegerile prezidențiale și cele locale, „se conturează circumstanțe relevante pentru constituirea nu doar a unui front „antioligarhic și proeuropean”, dar chiar a unui partid puternic unic” între PAS și PDA.

Ce mesaj transmit alegerile din Chișinău la nivel național și internațional și de ce partidul de guvernământ a adoptat tactica pe care a avut-o în campania din capitală, aflați din interviul de mai jos.

Dnă Aurelia Peru, victoria liderului PDA la alegerile din Chișinău este, așa acum susțin unii, un vot geopolitic, un merit al opoziției proeuropene și o victorie de moral pentru alegerile din toamnă sau doar meritul lui Andrei Năstase, dacă e să-l credem pe Ion Sturza?

De ce credeți că circumstanțele sau factorii enumerați de dvs. se exclud reciproc? În primul rând, eu îmi reiterez opinia că votul pro-Năstase a fost doar fracționar unul geopolitic, acesta a fost, totuși, un vot politic.

Admit faptul că tineretul între 18-25 de ani, care în turul doi a fost mai mobilizat, participând în proporție de peste 25% la scrutin, comparativ cu 6% în primul tur, a acordat un vot geopolitic.

În rest, cei care interacționează, într-un fel sau altul, cu deciziile actorilor politici, au votat prin prisma sancționării politice. Și asta pentru că, după instalarea guvernului Filip, în ianuarie 2016,și construcția artificială, în zona tenebră, a unei majorități parlamentare, sistemul politic moldovenesc a început să balanseze între două puteri distincte – PDM, deci Vlad Plahotniuc, și opoziția extraparlamentară, care în 2015, prin acțiunile sale de protest, s-a poziționat ca forță civică și politică mai apoi, capabilă să elimine de la guvernare o „elită” coruptă.

Mă refer,în principal, la sustragerea miliardului din sistemul bancar. Anume în aceste condiții s-a format ca lider și politician începător Andrei Năstase. Hai, să zicem, că aceasta este contribuția sau meritul lui Năstase în victoria sa din 3 iunie.

Totodată, succesul lui Andrei Năstase, în opinia mea, poate fi argumentat prin faptul că după2016, opoziția parlamentară, practic, a fost anihilată.

Președintele Igor Dodon afirma, post-factum, că a fost un vot nu pentru un manager, dar unul ideologic...

Corect. Năstase a repetat itinerarul norocului pe care l-a avut Dorin Chirtoacă în 2007 și în 2015. Prima dată i s-a acordat un vot de încredere în avans, pentru că nu a avut un contracandidat puternic de pe flancul stângii politice și reprezenta un stil nou, liberal, în politica moldovenească. Electoratul i-a acceptat tinerețea și lipsa de experiență managerială.

În 2015, a fost proiectat strict un vot geopolitic. Și de această dată, electoratul a fost tolerant față de stângismul managerial al lui Dorin. Noroc circumstanțial, aș zice.

La fel și în cazul domnului Năstase. Acesta, după 2015 încoace, s-a poziționat ca lider militant, lider alternativă al actualei puteri politice, dar și al mecanismului de divizare și control al puterii la nivel local și național.

În fine, meritul sau norocul lui Năstase a fost generat și de o campanie desprinsă de realitate a dnei Radu. Florile de milioane, mult prea gingașe pentru a fi răsădite în alte parcele, bani aruncați în vânt, mediatizarea excesivă a doamnei Silvia la televiziunile afiliate PDM au avut efectul bumerangului (eroare tipică de marketing electoral). De aici încolo e simplu – stânga nu dispune de suficient bazin electoral pentru a acumula peste 50% în municipiu.

Vedem evoluția, cel puțin, a competițiilor din 2011 încoace, când partidele de stânga au avut candidați puternici - pe Dodon de la PCRM în 2011 și pe Greceanîi de la PSRM în 2015.

Andrei Năstase vine pentru un an la cârma Primăriei. Cum credeți că va fi mandatul acestuia, în condițiile unui Consiliu municipal ostil?

Eu , în general, nu înțeleg de ce acest mandat trebuie să fie doar pentru un an. Dar cu legiuitorii nu poți intra în polemici... Peste un an puteau fi aleși, ordinar, doar consilierii. Primarul nou-ales are suficientă legitimitate.

Andrei Năstase va exercita un mandat extrem de dificil. Sunt două sensuri ale acestei victorii - risc și oportunitate.

Cu certitudine, victoria opoziției extraparlamentare, a lui Andrei Năstase este un semnal, la nivel național, că în capitală s-a consolidat o opoziție puternică. Din perspectiva alegerilor parlamentare de la acest sfârșit de an, este, desigur, un semnal de încurajare atât pentru simpatizanții convinși ai celor două partide - PPDA, PAS, mai puțin, cred, PLDM, dar și pentru votanții oportuniști, care se vor reorienta, spre învingători, să reușească să urce în „ultimul vagon”.

Pe de altă parte, noul primar general va avea de înfruntat presiunea socialiștilor din Consiliul municipal. Eșecurile sau performanțele lui Năstase și ale echipei sale vor avea impact direct atât asupra alegerilor parlamentare, cât și ale celor locale.

În aceste împrejurări, având foarte puțin timp la dispoziție, primarul va trebui să-și focalizeze activitatea pe două-trei priorități, care ar fi remarcate imediat de alegători. Eu cred că echipa sa are realizat un studiu sociologic în acest sens. Fie că este vorba despre eliminarea funcționarilor corupți, fie că despre repararea drumurilor în suburbii, fluidizarea transportului, alimentația în grădinițe sau investițiile străine. Iată aici vom vedea vâna managerială a politicanului Andrei Năstase.

Riscul este enorm, deoarece compromiterea acestui mandat ar afecta imaginea ambelor formațiuni, ambilorlideri – și a Maiei Sandu, și a lui Năstase.

Maia Sandu declara ieri, la TVR, că a acceptat să-l susțină pe Andrei Năstase la Primăria capitalei, pentru a putea merge uniți la alegerile parlamentare din toamnă care „sunt mult mai importante”…

Mă întreb dacă se mai justifică, după experiența comună din alegerile prezidențiale, a celor locale, poziționarea separată, distinctă a PPDA și PAS pe scena politică moldovenească. Pare-se, se conturează circumstanțe relevante pentru constituirea nu doar a unui front unic „antioligarhic și proeuropean”, dar chiar a unui partid puternic unic.

Cu atât mai mult că ambele formațiuni se conduc de doctrina liberalismului social, acesta fiind considerat cea mai de stânga dintre doctrinele de dreapta sau cea mai de dreapta dintre doctrinele de stânga. Social-liberalii sunt preocupați de o politică socială echilibrată, în acest sens fiind aproape de social-democrați. Apropo, în această familie doctrinară se regăsește și micuțul PLDM.

Interesant, dar social-liberalismul este meliorist, adică lumea nu este nici cea mai rea cu putință, nici iremediabil rea, ci poate fi ameliorată. Prin urmare, eu nu văd elemente distincte de diferențiere a celor două partide. După scrutinul prezidențial, ele au devenit un tot întreg. Iar comasarea acestora ar limpezi și percepția alegătorilor. Asta este important!

Dnă Peru, cum s-ar explica absenteismul de la ultimele alegeri – sub 40% în Chișinău?

Absenteismul este un virus al actualelor democrații, care comit multe erori în actul guvernării. Anume pe acest val a luat amploare populismul politic contemporan, care poate fi redus, pe o anumită dimensiune, la confruntarea dintre popor și elita politică coruptă și arogantă.

Totodată, nu exclud faptul că mulți dintre alegătorii cu viză de reședință în municipiu muncesc peste hotare – migrația de muncă. Prezența slabă a tinerilor confirmă, după mine, nu atât lipsa de interes pentru viața politică a statului, cât, mai degrabă, este o confirmare a problemei demografice din Republica Moldova. Asta se vede, se simte și în instituțiile de învățământ superior din țară.

Cum comentați tactica aleasă de PD, partidul de guvernământ, în aceste alegeri – de a nu înainta un candidat, de a nu anunța pe cine sprijină în turul doi și, apoi, de a spune că a îndemnat la un vot împotriva socialiștilor și liberalilor?

Să fim serioși! Candidatul neanunțat al PDM în I tur a fost doamna Silvia Radu. În turul doi, PD-ul s-a comportat asemeni adversarului, atacat prin surprindere - dezorientat, haotic în declarații, indecis.

Pe scurt, impropriu pentru un partid de guvernământ. Iar îndemnul de a nu vota socialiștii a fost o continuitate a retoricii PDM încă din prezidențiale. Numai că acest comportament de facto al PDM este altul.

Referitor la liberali? Ei chiar nu au fost miza acestui scrutin. Demisia lui Chirtoacă simbolizează și plecarea PL de pe arena politicii mari, chiar dacă unii membri au o prestație destoinică.Mă refer chiar la Valeriu Munteanu. În fine, acest îndemn al democraților nu a supărat prea multă lume. Partid folosit și respins.

Ce mesaj oferă Chișinăul pentru întreaga republică, dar și la nivel internațional prin votul de duminică?

Paradoxal, dar pentru opinia internațională - o imagine de credibilitate autorităților moldovenești. Aceste alegeri, în pofida temerilor și pronosticurilor, pare-se nu au fost trucate.

La nivel național, dar și internațional, votul de duminică este o confirmare a faptului că Republica Moldova perseverează pe făgașul modelului și valorilor europene. Asta a remarcat, inteligent și diplomatic, deja și PDM.

Desigur, votul Chișinăului este unul simbolic și mobilizator!

Vă mulțumim pentru interviu!