Incidentele cu drone din R. Moldova, analizate în Letonia. Între lipsa umbrelei NATO și necesitatea SCUTULUI antidronă: „Noua tactică a Rusiei este să semene frică în societatea noastră”​

Incursiunile tot mai frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian al R. Moldova și atacurile asupra infrastructurii de la frontieră au ajuns în atenția mass-media din Letonia. Într-o analiză realizată de postul public Latvijas Radio, experții din domeniul politicii externe atrag atenția că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie deliberată a Kremlinului de a genera panică și de a testa rezistența statelor vecine Ucrainei.

Specialiștii subliniază că atacurile și survolurile neautorizate nu reprezintă incidente accidentale, ci o tactică calculată, având în vedere că tehnologiile actuale permit ghidarea cu precizie a aparatelor de zbor.

Evaluarea expertului Daniel Vodă privind intențiile Moscovei și vulnerabilitățile Chișinăului

În declarațiile oferite pentru Latvijas Radio, expertul în politică externă Daniel Vodă a subliniat din ce unghi trebuie privite survolurile ilegale ale teritoriului național:

„Din punct de vedere al securității, este clar pentru noi că Rusia testează capacitatea țărilor aflate în vecinătatea Ucrainei sau care sprijină Ucraina de a face față fricii pe care Kremlinul încearcă să o genereze prin așa-numitele incidente cu drone. Cu toții, inclusiv specialiștii care analizează atent traiectoriile de zbor ale acestor drone, înțelegem foarte bine că, în 2026, tehnologia permite stabilirea foarte precisă a unei ținte și dirijarea dronei către aceasta. Nu este o coincidență faptul că Rusia mărește numărul dronelor care pătrund pe teritoriul R. Moldova, deoarece noua tactică a Rusiei este să semene frică în societatea noastră și să ne diminueze capacitatea de a rezista consecințelor brutale ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei vecine”, a menționat Vodă.

Daniel Vodă a detaliat bilanțul din ultima perioadă, menționând că, doar în luna precedentă, cel puțin 22 de drone și nouă rachete au survolat spațiul aerian al țării, iar în prezent astfel de incidente sunt raportate aproape zilnic.

Totodată, el a evidențiat că această amenințare pune în lumină capacitățile modeste de apărare antiaeriană ale Chișinăului.

„Noi nu avem o umbrelă de securitate precum cea oferită de articolul 5 al Tratatului NATO. Nu suntem stat membru al Uniunii Europene. De aceea, în acest moment, scutul nostru este armata ucraineană, care luptă pe front. Atunci când Rusia a atacat, săptămâna trecută, punctul de trecere a frontierei dintre R. Moldova și Ucraina, am avut grijă de securitatea populației civile. Punctul de trecere a frontierei a fost închis, iar Poliția de Frontieră a fost plasată într-un nivel ridicat de alertă. Trebuie menționat că R. Moldova, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace al Uniunii Europene, a achiziționat radare speciale care ne permit să urmărim dronele rusești și să le determinăm traiectoriile”, a adăugat diplomatul.

Soluții de apărare și cooperare regională

La rândul său, politologul și analistul de risc Dimitar Keranov, de la Institutul Bulgar de Politică Internațională, subliniază că Republica Moldova are nevoie urgentă de adaptarea cadrului legal și de drone interceptoare pentru a-și spori apărarea. El recomandă ca Republica Moldova, România și Ucraina să declare punctele de trecere a frontierei drept infrastructură critică și să dezvolte un mecanism comun de protecție, dotat cu adăposturi antiaeriene și sisteme de avertizare timpurie.

Război asimetric și provocări economice

Pe de altă parte, Alexandru Georgescu, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică din România, avertizează că utilizarea rachetelor scumpe ale NATO pentru doborârea unor drone ieftine nu este sustenabilă pe termen lung. Potrivit acestuia, Rusia își calibrează cu atenție atacurile pentru a evita o ripostă directă din partea Alianței, urmărind în schimb presarea opiniei publice din Occident pentru a diminua sprijinul acordat Ucrainei.

Presa letonă evocă și atacul asupra punctului „Starokazacie”, soldat cu victime civile, precum și incursiunile maritime din Marea Neagră, concluzionând că statele europene trebuie să ofere un răspuns ferm pentru a descuraja escaladarea provocărilor rusești în regiune.