Impozitul pe SAPĂ din R. Moldova

REGLEMENTĂRI // Fermierii susțin că noile reguli pentru zilieri vor acutiza și mai mult problema lipsei forței de muncă în agricultură și le vor da bătăi de cap în plus angajatorilor

O inițiativă legislativă a Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, aprobată de Guvern, prevede stabilirea anumitor reglementări privind activitatea muncitorilor angajați cu ziua.

Reguli stabilite prin lege pentru zilieri

Astfel, întreprinderile care angajează persoane pentru munca sezonieră trebuie să achite impozite pe venit, să le ofere gratuit muncitorilor utilaj și echipament de protecție gratuit și să prezinte lunar evidența acestora la inspectoratele teritoriale de muncă. În același timp, proiectul de lege relevă faptul că răsplata zilierilor nu poate fi mai mare decât cu 150% în plus față de salariul mediu pe economie prognozat anual de Guvern. Ministrul Muncii, Valentina Buliga, consideră că acest proiect de lege va diminua fenomenul muncii la negru și „va ridica nivelul de securitate al zilierilor”.

„Zilierii nu vor mai dori să muncească”

Totuși, intențiile ministerului nu sunt văzute cu ochi buni de cei care angajează persoane pentru munca sezonieră, majoritatea acestora muncind la lucrări agricole. Fermierii s-au arătat cel mai mult deranjați de obligativitatea achitării impozitelor pe venit. Dumitru Rudenco din satul Pelinei, raionul Cahul, conduce o întreprindere agricolă de mai bine de 17 ani, pe ale cărei proprietăți cresc an de an fructe, legume, struguri și cereale. „Nu cred că a putut să apară o idee mai proastă. Dacă ați ști cu câtă greutate îi ținem noi pe propriii angajați permanenți, pentru că, după cum știm, salariile în agricultură sunt mizere. Chiar recent, o doamnă a ieșit la pensie, după ce toată viața a muncit zi la zi, a achitat impozite, contribuții sociale. Știți cât i-au „aruncat”? 720 de lei! Dacă această doamnă care a muncit onest toată viața abia de-și duce zilele acum, cât de motivați vor fi cei câțiva zilieri să li se taie din puținii bani pe care îi primesc doar pentru a fi și ei în rând cu lumea?”, se arată revoltat Dumitru Rudenco.

Agricultorul susține că este evident faptul că achitarea impozitelor pe venit îi va afecta, în primul rând, pe angajații sezonieri. Potrivit lui Dumitru Rudenco, angajatorii vor reține din plățile achitate acestor muncitori pentru a achita impozitele respective. „Nu mă deranjează că va trebui să țin o evidență a acestor angajați, fiindcă oricum sunt în fiecare lună la inspectoratele de muncă, însă sunt alte nuanțe, care trebuie luate în calcul”, a adăugat agentul economic.

Muncitori în agricultură, căutați cu lumânarea

Și Gheorghe Gogu din Căușeni, care deține o vie și o livadă de piersici, a primit vestea cu multă reticență și spune că este o modalitate nereușită de a lupa cu munca informală. „Toți fermierii caută cu lumânarea acum muncitori pentru lucrările câmpului. Mulți sunt plecați peste hotare, iar pe cei care au rămas îi convingi cu greu să muncească în câmp. Eu îngrijesc pământurile cu familia, însă când sunt lucrările de sezon găsesc vreo câțiva săteni cărora pot să le dau bani sau produse. Cum să calculez aceste venituri? Sunt curios să aflu și ce se are în vedere prin asigurarea cu echipamente de protecție. Poate să cumpăr măști antigaz?”, face haz de necaz Gheorghe Gogu.

„Să iau din gura copiilor și să achit dijma?”

În același timp, fermierul se arată convins că oamenii pur și simplu vor refuza să lucreze cu ziua, iar fără acești angajați agricultorii vor rămâne cu roada pe deal. „Este o femeie care are cinci copii și mi-a zis că în acest an vine să muncească, dar ar vrea bani mai mulți pe zi. O înțeleg și chiar ne gândeam că vom găsi de unde avem, de unde nu avem, ceva bănuți în plus pentru ea. Acum, angajatorii din agricultură cum să se descurce, pentru că știm cât de mari sunt impozitele? Eu muncesc în rând cu zilierii și știu cum e să stai toată ziua în arșiță și să te bucuri de o cană de apă doar pentru a vedea că te alegi cu ceva câștiguri. Pentru cei care muncesc cu ziua orice leuț contează. Iese că trebuie să iau din gura copiilor femeii și să achit dijma la stat? Pentru ce? Pentru sapă?”, își manifestă nemulțumirea agricultorul de la Căușeni.

Măsură „mai puțin plăcută, dar necesară”

Vicedirectorul Federației Naționale a Fermierilor „Agroinform”, Iurie Hurmuzachi, spune că este informat despre reacțiile negative atât ale unor producători, cât și ale zilierilor care se pot trezi cu plăți mai mici, însă consideră că este o măsură necesară. Totuși, reprezentantul fermierilor susține că a discutat și cu mulți agenți economici care sunt de acord ca prevederile acestui proiect de lege să fie puse în aplicare, fiindcă este avantajos și din punct de vedere economic. „Este nevoie de mai multă implicare și eforturi din partea fermierilor pentru a se adapta acestor noi reguli, poate puțin neplăcute, însă indispensabile în contextul semnării Acordului cu Uniunea Europeană. Este necesar să ieșim din acest format al muncii la negru pentru a activa în conformitate cu standardele și normele europene. Este mai bine ca să fie întreprinși acum acești pași, pentru ca să ne adaptăm treptat, decât ulterior să implementăm aceste prevederi în grabă și să apară mai multe impedimente și probleme”, a explicat expertul.

Agricultorii – cel mai prost plătiți angajați

Proiectul de lege mai stabilește reguli clare privind durata zilei de muncă pentru zilieri. Astfel, acest tip de angajați nu vor munci mai mult de 90 de zile pentru același agent economic pe parcursul unui an. Durata zilei de lucru pentru zilierii minori va fi de cinci ore, iar pentru cei cu vârsta între 16 și 18 ani – șapte ore.

Menționăm că, potrivit datelor statistice, agricultorii sunt cel mai slab remunerați angajați, alături de cei din silvicultură și piscicultură, salariul mediu lunar al acestora constituind, în luna mai 2014, circa 2,5 mii de lei. Proiectul de lege urmează să fie examinat şi aprobat de Parlament.