Harta „bogăției” R. Moldova primită din afară

Bani // Situația din Ucraina a determinat moldovenii din Rusia să nu mai trimită banii „cu trenul”, ci prin intermediul băncilor, iar cei din Europa nu mai transferă atât de mulți bani, deoarece fie și-au întregit familiile, fie trimit bunuri în loc de bani, afirmă experții

Tabloul privind sursele din afară care alimentează un sfert din economia R. Moldova s-a modificat radical în ultimul timp, cauzele fiind legate de evoluția fenomenului migrației și de transparența transferurilor.

Dintr-o țară în alta

Organizația Internațională a Muncii constată că piața muncii în UE nu și-a revenit încă după izbucnirea crizei în 2008. O simte pe pielea sa și Ludmila Doroș din orașul Cimișlia care de mai bine de un deceniu adună ban cu ban în Italia pentru a asigura traiul zilnic al celor trei copii rămași acasă. De câțiva ani, însă, îi merge din ce în ce mai rău, iar de câteva luni muncește doar pentru a achita cheltuielile și datoriile. Acum vrea să părăsească „țara cizmei”, însă nu pentru a-și aștepta nepoțeii pe prispa casei din orașul natal, ci pentru a pleca din nou în afară.

„În 2000 am venit aici, la Thiene, și a fost greu, dar banii pe care îi primeam lunar echivalau cu ce câștigam într-un an în R. Moldova. De vreo trei ani totul s-a schimbat. Mulți moldoveni stau fără lucru, iar salariile nu mai sunt atât de mari”, susține Ludmila, care a lucrat, înainte de a pleca, contabilă la o fabrică.

Pe timpul comuniștilor, mai multe remitențe din Vest

Banca Națională a Moldovei a început abia acum câțiva ani să identifice țările din care vine o pătrime din PIB-ul R. Moldova. Totuși, referitor la evoluția provenienței geografice a remitențelor, oficialii de la BNM susțin că, dacă în 2005 circa 29% din transferuri proveneau din Federația Rusă, iar 71% din țările din restul lumii, atunci în trimestrul II al anului 2012 situația s-a inversat: 66,7% din remitențe proveneau din Rusia, iar 33,3% - din alte state. Criza de pe piața forței de muncă din statele europene în care muncesc moldovenii și-a pus amprenta și asupra remiterilor bănești din afară. Astfel, dacă în 2008 valoarea sumelor trimise de aici a atins un maximum istoric, de 1,66 miliarde de dolari, în următorul an aceasta a coborât la 1,182 miliarde de dolari, iar în 2013 situația a revenit practic la cea de acum șase ani. Tot în 2008, banii trimiși de peste hotare dețineau o pondere de 33% din PIB, aflându-se pe locul doi în lume, potrivit Băncii Mondiale, iar în 2011 dezvoltarea economică era asigurată din remitențe în proporție de 21%.

Cele mai multe transferuri, în euro

Și structura valutară a transferurilor din afară nu a rămas în urma noutăților de pe harta banilor din afară. Astfel, dolarul a primit în 2012 „lovitura de grație”, după ce a fost detronat de poziția de lider în structura valutară a remiterilor bănești de peste hotare. Dacă în 2008 aproape jumătate din transferurile de bani din afară erau în dolari, atunci anul trecut ponderea acestei valute în totalul remitențelor era de 31,3%. Și cota euro în valoarea totală a transferurilor de bani ale migranților moldoveni s-a diminuat constant în ultimii ani, de la 44,2% cât era în 2008, la 35,1% în 2013. Sumele trimise de muncitorii din străinătate în ruble au sporit concomitent cu ponderea acestei valute în totalul remitențelor. Dacă în 2008 doar 6,3% din banii veniți în R. Moldova de la moldovenii din afară erau ruble, atunci în 2013 ponderea acesteia era de 33,6%.

Fără bariere lingvistice, dar condiții dificile de muncă

Experții au mai multe explicații privind aceste mutări în evoluția provenienței geografice a finanțelor venite din străinătate, dar și a creșterii cotei rublei rusești în suma totală a remiterilor bănești. Reprezentanții Centrului Analitic „Expert-Grup” vorbesc despre faptul că o mare parte din migranți preferă să muncească în Rusia, deoarece practic lipsesc barierele lingvistice, există o cerere înaltă privind calificarea joasă și medie, costul migrației este mic, iar moldovenii au o adaptabilitate mare la condițiile dificile de muncă și trai. „Dacă în anii 2005-2008 se observa creșterea destinațiilor europene pentru emigranții moldoveni, în 2010-2012, din cauza crizei din UE, numărul și procentajul emigranților spre Rusia a crescut din nou”, demonstrează într-un studiu experții.

Pe de altă parte, analiștii economici susțin că sumele lunare transmise din Rusia de către moldoveni sunt mai mici decât transferurile celor angajați în statele europene.

Condiții avantajoase pentru transferurile în ruble

Economistul din cadrul IDIS „Viitorul”, Corina Gaibu, afirmă că saltul rublei rusești în structura valutară a remitențelor este cauzată, în primul rând, de avantajele sistemelor rusești de transfer rapid. „Transferurile din Rusia au devenit mai transparente. Totodată, aceste sisteme au prins repede teren în spațiul CSI și oferă condiții mult mai avantajoase pentru remiterile în ruble prin costuri și comisioane mult mai mici. O parte din cei care transferau banii din Rusia în dolari preferă să trimită economiile în ruble. În același timp, conflictul dintre Rusia și Ucraina a influențat creșterea cu circa 28% a remitențelor în ruble în primul trimestru al acestui an față de perioada similară a anului trecut. Din motive de siguranță, muncitorii moldoveni din Rusia au renunțat, în mare parte, să transmită bani prin mijloacele de transport”, argumentează Corina Gaibu.

Datele incomplete taie din ponderea euro

În ceea ce privește diminuarea sumelor primite de la moldovenii care muncesc în statele Uniunii Europene, expertul IDIS „Viitorul” consideră că un motiv ar mai fi și faptul că mulți și-au reîntregit familiile și nu mai trimit bani acasă. De asemenea, ponderea euro în totalul transferurilor nu s-a redus esențial, deoarece încă mai sunt din cei care pleacă și „compensează” în mare parte sumele care le trimiteau moldovenii care și-au adus familiile în țara în care muncesc. „Un alt aspect este faptul că, din cauza prețurilor în constantă creștere, foarte mulți moldoveni preferă să primească mărfuri în loc de bani din statele europene, iar această valoare ar trebui cuantificată atunci când se vorbește despre suma remitențelor. Totodată, rapoartele BNM vorbesc și despre alte intrări, de peste 10%, însă nu se cunoaște care este structura valutară a acestor transferuri”, a precizat economistul.

2013

Transferuri totale – 1,608 miliarde de dolari

Ponderea transferurilor în total:

Rusia – 68% (1,09 miliarde de dolari)

Italia – 9,3% (149,5 milioane de dolari)

Israel – 6,3% (101,3 milioane de dolari)

SUA – 4,8% (77,1 milioane de dolari)

Franța – 1,3% (80,1 milioane de dolari)

Ponderea dolarului în total – 31,3%

Ponderea euro în total – 35,1%

Ponderea rublei rusești în total – 33,6%

Ponderea remitențelor în PIB – 25%

2012

Transferuri totale – 1,494 miliarde de dolari

Ponderea transferurilor în total:

Rusia – 65,6% (980 milioane de dolari)

Italia – 9,1% (135,9 milioane de dolari)

Israel – 5,4% (80,6 milioane de dolari)

SUA – 4,9% (73 milioane de dolari)

Franța – 1,3% (19,4 milioane de dolari)

Ponderea dolarului în total – 38,9%

Ponderea euro în total – 37,1%

Ponderea rublei rusești în total – 24%

Ponderea remitențelor în PIB – 23%

2011

Transferuri totale – 1,443 miliarde de dolari

Ponderea transferurilor în total:

Rusia – 61,5% (887 milioane de dolari)

Italia – 7,7% (111 milioane de dolari)

Israel – 5,4% (77,9 milioane de dolari)

SUA – 4,9% (70 milioane de dolari)

Franța – 1,3% (18,7 milioane de dolari)

Ponderea dolarului în total – 42,2%

Ponderea euro în total – 41,6%

Ponderea rublei rusești în total – 16,2%

Ponderea remitențelor în PIB – 21%

Perioada 2008-2010

Transferuri totale – 1,66 miliarde de dolari (2008) 1,182 miliarde de dolari (2009), 1,244 miliarde (2010)

Ponderea dolarului în total – 49,4% (2008), 54,1% (2009), 51,6 (2010)

Ponderea euro în total – 44,2% (2008), 40,6% (2009), 38,7% (2010)

Ponderea rublei în total – 6,3% (2008), 5,3% (2009), 9,7% (2010)

Ponderea remitențelor în PIB – 33% (2008), 23% (2009), 23% (2010)

Ponderea transferurilor din Rusia în total remiteri – 29%

Ponderea transferurilor din alte țări – 71%