Guvernul propune stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru 60 de zile

Guvernul intenționează să propună Parlamentului declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, la nivel national, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Măsura are un caracter preventiv și este necesară pentru ca autoritățile să poată interveni rapid în cazul unor perturbări ale aprovizionării cu energie, carburanți și apă, pe fondul riscurilor regionale și al deficitului hidrologic sever.

Stările de alertă instituite anterior în cele două sectoare expiră la 25 septembrie. Totuși, riscurile care au determinat instituirea lor se mențin. În plus, apropierea sezonului rece va amplifica presiunea asupra sistemului energetic.

În această iarnă, aproximativ 59% din necesarul de energie electrică al țării va trebui acoperit prin importuri. În orele de vârf, necesarul de energie importată este estimat la 400-450 MW, dintre care circa 360 MW constituie capacitate garantată.

În cazul gazelor naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. În prezent, nu există riscul unei insuficiențe a volumelor de gaze. Cu toate acestea, evoluția prețurilor pe piețele internaționale generează riscuri financiare și presupune alocarea unor resurse importante pentru achiziții și completarea stocurilor obligatorii.

Situația de pe piața carburanților s-a îmbunătățit în urma măsurilor aplicate de autorități. La începutul lunii august, stocurile acopereau aproximativ 3,5 zile de consum, iar 109 stații raportau lipsa unor produse. În prezent, stocurile ajung la circa 10 zile, iar numărul stațiilor care semnalează lipsuri a scăzut la mai puțin de 7. Totuși, riscurile externe persistă, în contextul perturbărilor de pe piețele regionale și internaționale.

În același timp, Republica Moldova se confruntă cu un deficit hidrologic sever pe râurile Nistru și Prut. Nivelul scăzut al apei poate afecta capacitatea de captare și, implicit, alimentarea populației cu apă potabilă. Cele două sectoare sunt direct interconectate. Infrastructura de captare, pompare și tratare a apei depinde de energia electrică, iar seceta reduce, la rândul ei, producția de energie hidroelectrică.

Declararea stării de urgență va permite autorităților, atunci când situația o va impune, să adopte măsuri temporare și proporționale pentru menținerea stocurilor și a importurilor de energie și carburanți. Totodată, vor putea fi protejați consumatorii casnici și infrastructura critică, iar continuitatea alimentării cu apă și energie va fi asigurată.

Premierul Vasile Tofan a subliniat că Guvernul trebuie să se concentreze asupra măsurilor care pot reduce impactul acestor riscuri asupra populației, inclusiv prin revizuirea sprijinului acordat gospodăriilor în sezonul rece. „În această iarnă va trebui să revedem decizia inițială și să mărim compensațiile față de planurile inițiale. Trebuie să ne asigurăm că acoperim un număr mai mare de gospodării. Anul trecut am acoperit 620 de mii de gospodării și, probabil, în acest an această cifră va fi chiar mai mare. Noi nu putem controla seceta, războiul, penuria de combustibili, însă sunt lucruri pe care le putem controla. În acest sens, ajutorul oferit oamenilor de Guvern devine o prioritate absolută.”

Șeful Executivului a precizat că măsurile sunt necesare pentru ca statul să poată reacționa din timp, înainte ca riscurile externe să afecteze direct cetățenii. Obiectivul autorităților este prevenirea penuriilor și a întreruperilor, precum și asigurarea continuității furnizării energiei, căldurii, apei și carburanților. De asemenea, se urmărește funcționarea neîntreruptă a serviciilor esențiale.

Propunerea privind declararea stării de urgență urmează să fie înaintată Parlamentului pentru examinare și aprobare. Deputații vor trebui să analizeze necesitatea măsurii în contextul riscurilor menținute în sectoarele energetic, al carburanților și hidrologic.