Grădina EXOTICĂ din inima Chișinăului

VIVARIU // Zeci de specii de porumbei, papagali, fazani, lebede, reptile, dar și plante exotice sunt expuse zilnic chiar în centrul Chișinăului

Grădina Botanică și Vivariul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei au fost deschise pentru publicul vizitator în anul 2007.

Aici sunt expuse speciile autohtone de plante, specifice teritoriului R. Moldova, iar Vivariul a fost creat în cadrul Grădinii Botanice a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, în colaborare cu Fundaţia pentru Ocrotirea Păsărilor, și prezintă o expoziţie permanentă de păsări rare, decorative şi exotice, peşti şi reptile.

Peste 20 de specii de papagali

Chiar de la intrarea în Vivariu am fost salutați de ciripitul zecilor de papagali multicolori și de dansul grațios al porumbeilor de o frumusețe nemaivăzută. Deși se află chiar în centrul Chișinăului și este deschis zilnic, puțini știu de existența Vivariului, o adevărată atracție pentru copii, dar și maturi, care pot admira cele peste 20 de specii de papagali, care își au originea în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii.

Printre aceștia sunt perușii, corella, ara, inseparabilii, peste 15 rase de porumbei, struțul Emu, originar din îndepărtata Australie, păunul indian, fazanul auriu, lebăda albă și lebăda neagră, diferite specii de rațe exotice, struți, dar și diferite reptile, care, după cum ne spune domnul Sergiu Pana, șeful Secției științe naturale din cadrul muzeului, s-au adaptat destul de bine condițiilor climaterice din țara noastră.

De asemenea, toate vietățile trăiesc într-o armonie perfectă, iar grădina frumos amenajată le-a devenit o a doua casă. „Hrana nu este foarte diferită de cea din țările lor de origine. Le hrănim cu fructe, legume, semințe diferite, mâncare pregătită special. În fiecare an practic se aduc specii noi de păsări”, spune domnul Sergiu Pana.

Crocodilul de Nil și pitonul indian

Vivariul este un adevărat colț al naturii vii, iar într-un spațiu închis al său pot fi găsite reptile, hulubi basarabeni, peștișori aurii. De asemenea, în grădina în aer liber putem găsi o minigrădină zoologică, unde pot fi admirate diferite specii de fazani, printre care fazanul auriu, fazanul argintiu, fazanul imperial, fazanul urecheat, fazanul obișnuit și fazanul caucazian, a căror patrie este China.

De asemenea, grădina se mândrește cu păunul indian, care bucură ochii vizitatorilor, dar și cu un exemplar albinos al acestuia. Printre speciile exotice de păsări, aici se găsesc și multe rase decorative de porumbei, care ne uimesc prin originalitate și unicitate: porumbelul păun, porumbelul roman, porumbelul iacobin, poștașii, porumbelul gușat, porumbelul dragon.

În bazinele Vivariului întâlnim și specii de păsări acvatice, cum ar fi lișițele, rațele mandarin din China și caroline din America de Nord, gâștele sălbatice și lebedele albă și neagră.

La Vivariu „locuiesc” chiar și crocodilul de Nil, dar și pitonul indian.

„E interesant faptul că avem, ca și în cazul păunului, și exemplare albinos de piton. Pitonii deja se reproduc în captivitate. În perioada rece a anului, reptilele, în special, cad în hibernare și sunt inactive, pasive, cad într-un somn adânc. Și unele păsări mai gingașe, la fel, necesită o atenție mai deosebită în timpul iernii, ele sunt puse în cuști special încălzite”, ne povestește șeful Secției științe naturale.

Copaci sădiți de Alexandru Bernardazzi

De asemenea, în grădina în aer liber putem găsi și o adevărată grădină botanică, iar istoria spune că unii pomi de acolo ar fi fost sădiți de însuși Alexandru Bernardazzi.

În total, colecția grădinii numără peste 130 de tipuri de plante. Grădina Botanică a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a fost înfiinţată la începutul secolului al XX-lea, în baza grădinii-parc, plantate pe acest teritoriu la mijlocul secolului al XIX-lea, cu scopul de a prezenta flora spontană din toate zonele Basarabiei.

Creată ca o parte a muzeului, Grădina Botanică completează „pe viu” expoziţiile muzeale. Având o suprafaţă de 0,75 ha, ea include sectoare ce reprezintă tipurile principale de vegetaţie silvică, de stepă, acvatică şi paşustră de pe teritoriul R. Moldova, inclusiv plantele rare.

Monument de arhitectură peisagistică

În cadrul Grădinii Botanice se găsesc arbori incluşi în lista monumentelor naturii ocrotite de stat, un foişor de lemn şi un havuz construit în anul 1889 de către arhitectul Alexandru Bernardazzi, incluse în lista monumentelor de arhitectură de importanţă naţională.

Graţie valorilor pe care le deţine, Grădina Botanică a muzeului a fost declarată monument de arhitectură peisagistică şi înscrisă în lista ariilor naturale protejate de stat.

Grădina Botanică și Vivariul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei sunt amplasate între străzile Maria Cebotari – Sfatul Ţării – Mihail Kogălniceanu și sunt deschise de miercuri până duminică între orele 11:00-17:00, iar prețul biletelor pentru intrare variază între 10 și 20 de lei. Preșcolarii și persoanele cu nevoi speciale pot intra gratuit.