Afacere unică în R. Moldova // Ghimpii de la Grătiești

O plantă foarte apreciată în industria farmaceutică mondială a fost cultivată în premieră în țara noastră

A văzut un reportaj televizat realizat în România despre o afacere cu „scaieți minune” și s-a gândit că trebuie să fie primul care va încerca o astfel de experiență în R. Moldova. Agricultorul visează să ajungă un mare exportator de armurariu și să salveze mii de vieți omenești cu ajutorul semințelor crescute pe pământ moldovenesc.

A revenit acasă din Italia, după șapte ani de muncă printre străini, și a pus pe roate mica afacere. În scurt timp, o plantație de armurariu a ajuns să fie atracția localității Grătiești, suburbie a Chișinăului.

Deși inițial nu-i venea să creadă că niște mărăcini pot aduce venituri, Sergiu Gurițan a riscat să facă investiții într-o plantație de armurariu, în primul rând pentru a-și domoli curiozitatea. În plus, nu avea de pierdut prea multe. Tânărul avea procurată tehnică agricolă, a luat în arendă pământul, iar semințele pentru semănat l-au costat doar o sută de euro.

Două hectare cu scaieți

„Toți din familie m-au privit straniu când au aflat că vreau să cresc scai. Le-am arătat pe internet că această plantă este unul dintre cele mai puternice remedii naturale contra afecțiunilor ficatului, cât de solicitată este de companiile farmaceutice și, într-un final, toți m-au îndemnat să încerc”, își amintește Sergiu. În primăvară, a cumpărat zece kilograme de semințe de armurariu din România și le-a semănat pe două hectare de teren. Plantele au crescut bine, fiindu-le prielnică clima și nu au avut nevoie de mari îngrijiri pentru a da roadă. Plantația a fost de două ori prășită mecanic și atât. „Lanul e lângă carosabil. La începutul verii, când armurariul era în floare, se opreau zeci de mașini să admire frumusețea, iar pasagerii încercau să facă poze în lanul violet cu ghimpi. Mulți întrebau mirați la ce se folosesc”, continuă Sergiu. Treieratul se face în luna august, când planta se usucă, iar semințele ajung la maturitate fiind pline de silimarină, o substanță care poate elimina toxinele din organismul uman și regenera ficatul.

Semințe uscate în podul casei

Săptămâna trecută, Sergiu a strâns prima roadă, fiind utilizată o combină obișnuită pentru recoltarea grâului. „Este un pic sub așteptări, dar pentru început e bine. Am obținut doar 400 de kilograme de semințe la hectar, le-am împrăștiat în podul casei și aștept să se usuce vreo două săptămâni. Semințele trebuie să aibă o umiditate de cel mult 14% pentru a fi bune de extras uleiul”, explică agricultorul care este tehnologia. Următoarea etapă va fi expertizarea mărfii într-un laborator specializat din Chișinău. Agricultorul trebuie să obțină un certificat care adeverește că semințele au destulă silimarină pentru a putea fi utilizate în industria farmaceutică. Ulterior, Sergiu Gurițan va căuta un cumpărător pentru cele aproximativ 800 de kilograme de semințe de armurariu pe care le-a recoltat. „Am deja un cumpărător din România. Acesta are o plantație mare de armurariu și exportă în Austria, dar vreau mai întâi să discut cu reprezentanții companiilor farmaceutice de la noi. De ce să nu producem pe piața locală „uleiul minune” din armurariu, dacă și moldovenii sunt foarte bolnavi, cu probleme la ficat? Dacă totul va decurge bine, la anul sunt gata să extind afacerea”, planifică Sergiu. Pe piața externă, o tonă de semințe de armurariu costă între 800 și 1 000 de euro.

Ajutat de stat să-și lanseze afacerea

Tânărul spune că nu s-a gândit niciodată să cultive grâu, porumb sau alte culturi tradiționale, deoarece piața este suprasaturată, iar „producția se vinde pe bănuți”, dar ar fi pregătit să cultive armurariu pe 100 de hectare. Sergiu are tehnica necesară pentru a prelucra atâta pământ. În utilaj a investit toți banii câștigați în străinătate, plus 200 de mii de lei pe care i-a obținut prin programul „PARE 1+1” lansat de Guvern acum trei ani și destinat lucrătorilor migranți care vor să inițieze afaceri acasă. „Dacă ai vreo 100 de hectare cu productivitate înaltă, poți să închei un contract cu companii străine pentru exportul mărfii fără intermediari”, precizează agricultorul. Cultivarea unei suprafețe atât de mari cu armurariu rămâne deocamdată doar un vis al tânărului. La anul, Sergiu ar putea doar să-și dubleze plantațiile și să încerce să obțină o recoltă maximă - o tonă de semințe la hectar.

„Trebuie de prelucrat mai bine pământul. Se pot utiliza și erbicide speciale înainte de a fi semănat armurariul și, dacă este mult soare, obții așa recoltă”, spune Sergiu. În plus, tânărul intenționează să ceară sfatul cercetătorilor Academiei de Științe care au efectuat mai multe studii despre armurariu și chiar au creat un soi nou timpuriu cu o productivitate sporită care ar putea fi cultivat fără probleme în R. Moldova.

Ce este armurariul?

O plantă medicinală, printre cele mai utilizate din lume, este numită în Statele Unite ale Americii „salvatoarea ficatului”. Este un mărăcin care crește de un metru înălțime, are flori ce conțin semințe bogate în silimarină ce regenerează celulele hepatice și susține activitatea renală. Armurariul este un antitoxic redutabil, ajută organismul să reziste celor mai puternice otrăvuri, de la ciuperci toxice, până la gazele industriale sau metale grele. În medicină se utilizează în tratarea hepatitelor virale, cirozelor, icterului, alcoolismului, combate efectele adverse ale chimioterapiei și ajută la tratarea mai multor tipuri de cancer: de prostată, ovarian, pulmonar, sau cancer al intestinului gros. Cei care suferă de boli ale pielii cum ar fi psoriazisul își pot face bandaje cu pulbere de semințe de armurariu. Cercetătorii străini susțin că planta se foloseşte de peste 2 000 de ani în medicină, fiind utilizată pentru prima dată de medicul grec Dioscoride pentru tratarea bolilor de ficat şi vezică biliară.