Gazul românesc, sub PAPUC rusesc?


CAPCANĂ // Pentru a putea livra gazul românesc consumatorilor din R. Moldova, Guvernul este nevoit să apeleze la „MoldovaGaz”
Lansat oficial pe 27 august, de Ziua Independenței, pentru a asigura independența energetică a R. Moldova, gazoductul Iași-Ungheni nu a ajuns încă să transporte gaz românesc spre casele moldovenilor, chiar dacă acest lucru urma să se întâmple de la 1 septembrie curent. Deși scopul gazoductului este de a asigura independența energetică față de furnizorul rus de gaze „Gazprom”, până la urmă tot de voința concernului rus pare să depindă dacă va arde sau nu gazul românesc în R. Moldova.
Lansare cu ghinion
„Acum nu va mai avea cine să ne amenințe. Vom avea independență energetică”, declara cu mândrie premierul IurieLeancă acum o lună, la ceremonia de inaugurare a gazoductului Iași-Ungheni, după ce a aprins, împreună cu premierul român Victor Ponta și comisarul european pentru Energetică, Günther Oettinger, flacăra albastră a gazului „independenței”.
La fel de sigur de succes, Victor Ponta anunța atunci că acest gaz nu doar va fi mai ieftin, dar și mai sigur. Bifând proiectul realizat, premierul român a făcut un pas înainte și a promis asigurarea cu energie a R. Moldova și construcția unor noi rețele electrice.
Potrivit celor doi oficiali, peste doar patru zile, pe 1 septembrie, gazoductul Iași-Ungheni ar fi trebuit să înceapă deja transportul de gaze spre R. Moldova.
Diavolul din „detalii”
Identificarea celor 26 de milioane de euro, atât cât a costat proiectul de construcție a gazoductului și aducerea țevilor peste Prut, a reprezentat însă o problemă mult mai mică decât obținerea unor acte în instituțiile de stat din R. Moldova. La aproape o lună de la istorica inaugurare, premierul Iurie Leancă s-a văzut nevoit să recunoască în presă că au apărut unele „detalii”.
„După ce am dat în exploatare acest gazoduct, au apărut unele detalii. Noi avem o situație foarte specifică, atunci când distribuitorul de gaze este o entitate în care majoritatea o reprezintă „Gazprom”. Aceasta înseamnă că trebuie să găsim o formulă cu „MoldovaGaz” pentru a achiziționa gazul românesc”, a sugerat Iurie Leancă, fără a explica ce legătură are „MoldovaGaz” cu gazoductul Iași-Ungheni.
Frâna de la ANRE
Pentru a evita orice legătură cu întreprinderea controlată de gigantul rus „Gazprom”, Guvernul de la Chișinău a creat o întreprindere separată pentru administrarea gazoductului, „Vestmoldtransgaz”, și a selectat o întreprindere distinctă pentru furnizarea gazului românesc, „Energocom”. Pentru a transporta gazul de la conducta principală până în satele din Ungheni, însă, „Energocom” a trebuit să apeleze la „MoldovaGaz”, proprietarul rețelelor de distribuție a gazelor din R. Moldova. „Astăzi, lucrurile s-au oprit la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) care de aproape două luni se ocupă de elaborarea și aprobarea tarifului de distribuție la care „MoldovaGaz” ar urma să transporte gazul românesc de la gazoductul Iași-Ungheni până la casele oamenilor, în baza unui contract care ar urma să-l încheie cu „Energocom”, ne-a explicat Ion Grâu, consilierul premierului Iurie Leancă pe probleme energetice.
Drumurile duc la „MoldovaGaz”
Aceeași sursă ne-a dezvăluit că tot la ANRE s-a împotmolit și „Vestmoldtransgaz”, care a solicitat licență de activitate. Contactat de Ziarul NAȚIONAL, directorul întreprinderii, Iurie Dolghier, ne-a răspuns că „nu are dispoziție să vorbească”.
Potrivit consilierului premierului, pe lângă aceste probleme mai există una legată de semnarea contractelor cu consumatorii. Un timp s-a întârziat până când ANRE a elaborat un Regulament de schimbare a furnizorului, iar când „Energocom” a încercat să semneze contractele cu locuitorii s-a pomenit într-o altă dificultate. Mulți consumatori importanți au datorii imense la „MoldovaGaz” și nu pot rezilia contractul până nu le achită.
„Soluția pe care am propus-o noi este ca „MoldovaGaz” să cumpere gazul de la „Energocom” și apoi să îl furnizeze consumatorilor din acea zonă. Astfel, scăpăm de mai multe probleme”, afirmă Ion Grâu, precizând însă că, în acest caz, tarifele pentru consumatorii finali pentru gazul românesc va fi același ca și pentru gazul rusesc, asta chiar dacă „Energocom” a semnat cu „Romgaz” un contract de achiziționare a gazului la un preț cu 80 de dolari mai mic pentru mia de metri cubi față de gazul rusesc.
Soluția vine de la Moscova
Lucrurile se vor clarifica în curând, promite Grâu. Potrivit lui, în cadrul vizitei pe care a întreprins-o săptămâna trecută la Moscova, ministrul Economiei, Andrian Candu, urma să discute cu vicepreședintele „Gazprom”, Alexandr Medvedev, despre modul în care ar urma să fie distribuit gazul românesc adus în R. Moldova. O soluție finală ar putea fi anunțată în viitorul apropiat.
Contactați de Ziarul NAȚIONAL, responsabilii de la „MoldovaGaz” au evitat să discute despre problemele apărute în legătură cu distribuirea gazului românesc. Cei de la Ministerul Economiei nu au răspuns încă la întrebările noastre.
„Suntem amenințați să stăm sub copita „Gazprom”-ului”
Expertul economic Gheorghe Costandachi afirmă că Guvernul poartă discuții cu „MoldovaGaz” încă din septembrie 2013 pentru distribuirea gazului românesc. „Nu s-a ajuns la o înțelegere, pentru că tariful pe care îl propune „MoldovaGaz” este mult prea mare. „MoldovaGaz” încearcă să impună o dictatură monopolistă. Dacă nu vor fi construite rețele alternative de distribuție, al căror cost ajunge la sute de milioane, suntem amenințați să stăm sub copita „Gazprom”-ului”, avertizează Costandachi.
În opinia lui, singura soluție pe care o are Guvernul este să găsească finanțare pentru a aduce acest gazoduct până la Chișinău și să anunțe un concurs pentru identificarea unui distribuitor care să construiască rețele noi.
„Acest gazoduct are o capacitate mare de transport și poate fi o salvare a R. Moldova. Dacă procesul va fi administrat corect, gazul românesc va ajunge la unii consumatori din R. Moldova anul viitor, iar la toți – peste cinci ani”, estimează Costandachi.
Oficialii au anunțat, anterior, că gazoductul Iași-Ungheni, cu lungimea totală de 43 de kilometri, are o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze, dintre care, inițial, din România urma să fie livrat un volum de până la 50 de milioane de metri cubi pe an. Consumul anual de gaze al R. Moldova, fără Transnistria, este de un miliard de metri cubi pe an.







































































