„Fructul zeilor”, pe marginea drumului?

„Fructul zeilor”, pe marginea drumului?

OPTIMISM // Viticultorii susțin că, deși prețul oferit de cumpărători pentru un kilogram de struguri este foarte mic, speră că experiența europeană va aduce un plus de valoare acestei activități

Tudor Aghenie din satul Sadova, Călărași, deține zece hectare de vie pe care a sădit-o cu propriile mâini acum 15 ani și spune că jumătate din suprafață este cu soiuri tehnice, iar altă jumătate – cu soiuri de masă.

Strugurii, mai calitativi

Viticultorul se laudă cu struguri delicioși, iar aspectul lor este „un adevărat răsfăț pentru ochiul cumpărătorului”. Potrivit lui Tudor Aghenie, în acest an a fost și ploaie, și soare la timp. „Nu degeaba li se spune fructul zeilor, fiindcă nu găsești în istorie masă regală care să nu fie împodobită cu struguri. Soiuri, cum ar fi Feteasca Regală, Chardonnay sau Pinot, sunt o adevărată desfătare pentru cei care știu să aprecieze gustul și aspectul strugurilor. Totuși, munca este multă, iar venituri mari nu mai vezi”, susține producătorul.

Roadă bogată, însă prețurile „sărace”

Tudor Aghenie culege în această toamnă circa 13 tone de pe un hectar de vie și susține că este mulțumit de faptul că roada este mai bogată comparativ cu anul trecut. Viticultorul vinde struguri din soiuri de masă cu 5-6 lei kilogramul cumpărătorilor fideli, dar și celor care exportă în Ucraina. Poama de soi tehnic nu o vinde companiilor vinicole, fiindcă spune că nu poate da „aurul pe degeaba”. „Strugurii sunt minunați, roada este bogată, însă prețurile sunt de nimic. Fac vin și îmi umplu beciul de arome nemaipomenite. Cum să dau așa struguri pe prețuri mizere, iar banii să-i văd la Paștele Cailor?”, se întreabă Tudor Aghenie.

Nu are cine culege strugurii

În opinia agricultorului, prețurile la strugurii de soi de masă nu ar părea așa mici la prima vedere, dar a calculat recent care este suma investită și iese că își vinde strugurii cu puțin peste un leu kilogramul, însă „mai sunt și alte cheltuieli...”. În același timp, bărbatul mai spune că și problema forței de muncă este una foarte gravă în acest sector. „Să vedeți cum este să aduci oameni zilnic de la zeci de kilometri, iar acum este și mai grav. Autoritățile îmi cer să îi angajez. Știți ce fel de oameni aduc? Din cei necăjiți. Ei azi pot să spună că vin, mâine - că nu. Le-am zis și celor care mi-au spus că sunt obligat să-i angajez că, dacă vor să-i ia, să le plătească salariu, n-au decât. Bătrân cum sunt, am nevoie de ajutor, dar nu-mi pot permite așa cheltuieli. Și așa remunerarea zilnică nu este deloc de neglijat. Bătaie de joc...”, mai spune viticultorul.

„Strugurele moldovenesc nu are cum să nu cucerească Europa”

Tudor Aghenie consideră că viticultura este o activitate care poate să-ți aducă sentimente foarte frumoase, de aceea privește cu optimism în viitor. „Am mai vorbit cu alți vieri, vor să scoată via. Sunt disperați și le dau crezare. Eu, însă, cred că trebuie să așteptăm, fiindcă ne întoarcem cu fața spre altă lume, iar strugurele moldovenesc nu are cum să nu cucerească Europa”, a afirmat bărbatul.

„Fără parcele pestrițe și cu aplicarea noilor tehnologii”

Totuși, viticultorul susține că o schimbare radicală a lucrurilor o vede în altă generație, deoarece sunt încă multe de realizat și de conștientizat. Potrivit lui Tudor Aghenie, o soluție ar fi unirea forțelor celor „îndrăgostiți de frumusețea podgoriilor”, însă spune că este necesar ca pe aceste suprafețe să fie cultivat același soi de viță-de-vie. „Nu putem să mergem înainte cu parcele pestrițe și fără aplicarea noilor tehnologii. Eu am muncit toată viața în agricultură, iar via este ca un colțișor din inima mea. Nu pot să o las, să nu îi mai văd splendoarea și cred că se poate de dezvoltat această ramură cu rădăcini puternice pe aceste pământuri. A apărut acum o cale, un drum și noi trebuie să îl urmăm. Nu poate strugurele să fie alături de acest drum. Și nici să fie vândut pe marginea drumului”, conchide Tudor Aghenie.

Părul cărunt nu îi mai dă speranțe că va avea puteri ca să vadă podgoriile întinse pe mai multe coline, iar strugurii „frumos ambalați să fie vânduți în magazine moderne”, însă este cel căruia i-a transmis acest sentiment neasemuit de frumos pentru viticultură – fiul său, care va face ca această reverie să devină un fapt împlinit.

Zeci de mii de tone de struguri nu au cumpărători

Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Dumitru Munteanu, susține că procesatorii dețin stocuri mari cu vinuri, de aceea nu sunt dispuși să cumpere cantități mari de struguri, iar prețurile sunt mici.

„Am discutat și cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și este posibil ca să facem o „distilare de criză”. Deseori se face acest lucru și în statele europene. O parte de vinuri să fie distilată, pentru ca acestea să poată fi păstrate până vor veni vremuri mai bune și așa vor putea cumpăra o cantitate mai mare de struguri. Totuși, ar putea să nu fie achiziționate circa 100 de mii de tone de struguri, însă noi nu ne referim aici la capacitatea de absorbție a piețelor din Ucraina și România. Așa ar mai rămâne nesoluționată problema privind comercializarea a 50-60 de mii de tone”, a declarat directorul Oficiului Național al Viei și Vinului.

Roada estimată la struguri în acest an este de 375 de mii de tone, iar prețul oferit de procesatori este de 1,5-2 lei per kilogram.

Viticultorii care au demonstrat că se poate

Reprezentanții Asociaţiei Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Republica Moldova au exportat strugurii de masă, în ambalaj european, care corespunde tuturor standardelor internaţionale. Prima partidă, cu soiuri de struguri albi Arkadia şi cel autohton, roşu, Codreanca, a fost exportată în Bucureşti, România. Fermierii din Budești spun că nu vor fi afectați de faptul că Rusia a impus taxe vamale pentru importul strugurilor din R. Moldova, deoarece au găsit noi piețe de desfacere. „Avem ambalaj modern și deja exportăm în Uniunea Europeană, dar intenţionăm să penetrăm noi pieţe, cum ar fi Orientul Mijlociu. Mizăm pe sprijinul Guvernului”, a spus Valeriu Cebotari, unul dintre membrii asociaţiei.

Un kilogram de struguri poate fi exportat în Uniunea Europeană la un preț de peste zece lei. „În câţiva ani, nu vom mai avea probleme nici cu ambalarea, nici cu depozitele frigorifice, pentru că vom beneficia de susţinere în acest sens. Există solicitări mari de struguri de masă în Polonia și România, ceea ce adeverește politicile Guvernului de a deschide piețele din Vest, păstrând-o și pe cea din Est”, a declarat premierul Iurie Leancă care a vizitat plantațiile de viță-de-vie din Budești și a asistat la pregătirea primului TIR cu struguri care a mers în România.