Fost președinte al CC: „Noi, avocații, o cunoaștem mult mai bine pe dna Manole decât cei care o aplaudă pe Facebook. Refuzul Guvernului de a o sprijini pentru această funcție, inclusiv în CSM, nu este deloc întâmplător”
„Noi avocații o cunoaștem mult mai bine pe dna Manole decât cei care o aplaudă pe Facebook. Refuzul Guvernului de a o sprijini pentru această funcție, inclusiv în CSM, nu este deloc întâmplător. Cei care au promovat-o trebuie să fie gata de o eventuală condamnare la CEDO în dosarul închiderii total abuzive a postului de televiziune NIT”, scrie pe blogul său fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.
Acesta menționează că ar fi multe de spus la acest subiect, doar că nu vrea să ofere mai multe detalii. „Mă voi limita la următorul gând: CC nu-i Curtea de Apel Chișinău, unde azi judecătorul adoptă o decizie, iar a doua zi, după „consultări”, același judecător o revizuiește și dă o soluție diametral opusă. CC a avut în acești 25 de ani doar două hotărâri revizuite și ambele exclusiv ca rezultat al noii Jurisprudențe a CEDO”.
Potrivit lui Tănase, ar fi bine ca atât judecătorii CC, cât și societatea în ansamblu, să rețină că judecătorii au obligația de „ingratitudine” față de autoritățile delegatare. „Un judecător nu poate fi jumătate sclav și jumătate liber”.
De asemenea, Tănase s-a referit și la alegerea lui Vladimir Țurcan în funcția de președinte al CC. „Politicienii și suporterii lor „haștagiști” au reușit, prin atitudinile lor publice și campaniile mediatice total iresponsabile pe care le-au promovat, să compromită această componență a CC, chiar dacă acești judecători nu au adoptat încă nicio hotărâre.
Din moment ce deputații coaliției de guvernare au considerat că Vladimir Țurcan este demn și potrivit pentru a fi judecător constituțional, eu nu înțeleg de unde așteptarea și indignarea acestora că Vladimir Țurcan nu poate fi președinte al CC. Din moment ce președintele CC se alegea dintre judecători, iar Vladimir Țurcan a fost considerat adecvat și votat în plenul Parlamentului pentru a fi judecător, de ce cineva a avut așteptarea că el nu poate fi ales președinte?
În logica strâmbă a coaliției de guvernare, rezultă că nu există nicio problemă, inclusiv afilierea politică, pentru ca Vladimir Țurcan să judece la CC. Singura lor problemă e că acesta va administra clădirea și angajații Curții și va reprezenta de acum înainte, pentru următorii cel puțin trei ani de zile, fața autorității de jurisdicție constituțională. Această furtună într-un pahar cu apă, are ca scop să distragă atenția de la problema și responsabilitatea reală pentru catapultarea lui Vladimir Țurcan la CC. Problema fundamentală, de fapt, este nu în judecătorii care l-au ales pe Vladimir Țurcan primul dintre egali, ci în cei care l-au „uns” judecător la CC, la fel ca și pe ceilalți judecători. Anume lor le aparține întreaga responsabilitate pentru situația creată la CC.
Eu nu cunosc niciun caz în vreo țară din lume unde primul-ministrul, ministrul de Interne și ministrul Justiției sau deputații în Parlament ar fi îndrăznit să ceară judecătorilor constituționali (pe care tot ei iau numit cu o zi în urmă) să anuleze o decizie administrativă internă de alegere a președintelui instanței (votat judecător tot de deputații lor).
Este total deplasat când ministra Justiției cere public „organelor competente să investigheze situația” alegerii președintelui CC sau când deputați în Parlament cer demisia întregii Curți pe motiv că nu le place președintele pe care l-au ales. Un detaliu la care nu pot să nu mă refer. Nu mai puțin deplasată este reacția dnei Manole la cerințele politicienilor, care a acționat imediat ca o centura de transmisie la cerințele acestora, prin depunerea cererii de revizuire a deciziei de alegere a lui Vladimir Țurcan în funcția de președinte, după ce cu o zi mai devreme același plen l-a votat în această funcție”, subliniază sursa citată.
Acesta a mai criticat și concursurile organizate pentru alegerea judecătorilor CC. Tănase spune că judecătorii nu sunt aleși prin concurs.
FOTO // Secția ATI de la Spitalul raional Soroca, REPARATĂ capital și dotată cu un TOMOGRAF computerizat de ultimă generație
România, Olanda și Letonia au ajutat R. Moldova, cu sprijinul financiar al UE, să-și fortifice sistemul financiar: „Am reușit să aducem mai multă încredere în stabilitatea sistemului și ajutăm R. Moldova să avanseze pe calea aderării la UE”
Leonardo Badea, viceguvernatorul BNR, despre perspectivele pentru dezvoltarea și consolidarea sistemului financiar al R. Moldova: „Suntem hotărâți să vă ajutăm să depășiți provocările viitoare și să exploatați oportunitățile care vor apărea”