Fantoma jandarmului român călare pe Dodon

Trustia, elegii politikoase

Fantoma jandarmului român se plimbă prin Chișinău, ieșind din cutiile poștale, băgându-i în sperieți pe octombreii, pionierii și comsomoliștii anilor 50, pe stahanoviștii și udarnicii competițiilor cincinale, pe eroii brigăzilor socialiste, pe veteranii muncii ideologice și ai frontului invizibil. A fost văzută și intrând la Președinție, călare pe Dodon. Frica sporește cu vârsta, mai fiind influențată de preferințele geopolitice și de coordonatele geografice, în descreștere de la Naslavcea spre Lăpușna și în creștere de la Trușeni spre Vulcănești. Se constată o înviorare ciudată a vânzărilor de scutece pampers, în funcție de ani, de CV și criteriul geografic și geopolitic expus mai sus. Și Președinția a făcut achiziții-record de astfel de articole, sub pretextul consolidării statalității la capitolul securitate.

Există și reacții adverse, netradiționale. Colesovnazadov a lăsat să se înțeleagă că nu se teme deloc de fantoma jandarmului român, cu condiția să i se stabilească o pensie echivalentă cu a acestuia. La urma urmei, nu contează culoarea pisicii, important e să prindă șoareci. Eu mă tem de poliția statalistă, să nu mă confunde cu Andrei Brăguță, a spus el.

Acum stau și mă gândesc că, într-adevăr, nu contează culoarea dulăului, dacă latră când se fură miliardul.

Al vostru fantomas, bambuc, Ion Buraga