DOC, UPDATE // Observațiile expertului din Israel pe marginea proiectului de lege privind declararea voluntară și stimularea fiscală. Avizul a fost solicitat de SPCSB din R. Moldova

UPDATE // Serviciul Prevenire și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), condus de Vasile Șarco, a dat aviz pozitiv proiectului de lege privind declararea voluntară și stimularea fiscală, care a fost aprobat ieri de Parlament.

Cei de la SPCSB au solicitat părerea unui expert din Israel, Yehuda Shaffer. Acesta este un consultant independent, specializat în managementul riscurilor și averilor atât în sectorul privat, cât și în cel guvernamental, cu competențe specifice în evaluările privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML CFT, și GAFI/FATF), precum și în investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor financiare și confiscarea activelor.

Expertul și-a spus observațiile pe marginea proiectului de lege:

Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală din R. Moldova nu ar prezenta riscuri de legalizare a spălării banilor, „dacă va fi implementată corespunzător”. De această părere este un expert internațional, care spune că oferă consultanță pentru organizația „Moneyval”. Acesta susține că a analizat documentul dat, iar opinia ne-a fost expediată pe e-mailul redacției.

Specialistul, al cărui accept pentru a-i face public numele nu-l avem, susține că are o „vastă experiență” internațională privind aplicarea programelor de conformitate fiscală voluntară și a participat la elaborarea unei legi similare în Israel.

În opinia expertului, în procesul de implementare a acestui tip de programe sunt stabilite patru principii de bază, necesare pentru a preveni riscurile de spălare a banilor. „Este vorba despre aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a fenomenului, interzicerea excepțiilor aplicării prevederilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, coordonarea și cooperarea între instituțiile naționale din domeniu, precum și cu cele internaționale de profil”, argumentează acesta în mesajul pe care ni l-a trimis.

Sursa constată că, la primul capitol, toate procedurile necesare sunt prevăzute de lege și acțiunile urmează să fie executate, inclusiv verificarea sursei de proveniență a activelor de către toate entitățile de raportare, inclusiv băncile, notarii și participanții profesioniști la piața financiară. „Legea propune un mecanism de declarare voluntară a bunurilor, dar nu schimbă niciuna dintre prevederile ce țin de obligațiunile statului de combatere și prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului”, spune acesta, care a studiat documentul.

În ceea ce ține principiul doi, privind excepțiile de la aplicarea măsurilor de combatere a și prevenire a spălării banilor, expertul a constatat că documentul nu include nimic ce ar sugera astfel de excepții. Dimpotrivă, autoritățile competente planifică să urmărească riscurile de aplicare a legii, în baza unui program de analiză a acestora.

Cu privire la obligațiunea autorităților interne de a coopera pentru aplicarea legii, specialistul constată că este prevăzută semnarea acordurilor de colaborare și schimb de informații dintre FISC, Banca Centrală și alte autorități competente care au acces la bazele de date ale poliției. Acest lucru va permite identificarea oricărui subiect cunoscut anterior pentru implicare în scheme de spălare a banilor în țară sau peste hotare, este convins specialistul.

Cel de-al patrulea principiu trebuie să fie asigurat prin stabilirea unei colaborări legale cât mai vaste, inclusiv de schimb de informații privind investigarea spălării banilor la nivel internațional. „Documentul propus vizează doar cetățenii moldoveni, ceea ce reduce riscul de abuzuri la nivel internațional. Cu toate acestea, legea prevede identificarea potențialilor beneficiari cu cetățenie dublă și stabilirea unor proceduri interne de schimb prompt de informații și cooperare internațională pentru orice caz de suspiciuni de spălare a banilor și finanțare a terorismului”.

Astfel, în opinia sursei citate, dacă legea va fi implementată corespunzător, atunci „va asigura o gestiune riguroasă a riscurilor, conform celor mai bune practici și standarde internaționale de prevenire și combatere a spălării banilor”.

De menționat că Ambasada SUA, reprezentanța FMI în Moldova, precum și Delegația UE la Chișinău au criticat prevederile așa-zisei amnistii fiscale, care prevede declararea bunurilor nedeclarate cu achitarea a doar 3% din valoarea acestora în bugetul de stat.