Liderii mondiali se reunesc la Paris pentru a discuta garanțiile de securitate în contextul conflictului din Ucraina

Ţările care sprijină Kievul se reunesc marţi la Paris, pentru a discuta soluţionarea conflictului din Ucraina, acesta urmând să intre curând în al cincilea an. Summitul „Coaliţiei de Voinţă” va aduna 35 de ţări care susţin Ucraina, având scopul de a demonstra „convergenţa” între Washington, europeni şi Kiev în privinţa modalităţilor operaţionale ale garanţiilor de securitate pentru Ucraina, a anunţat Palatul Élysée.

Douăzeci şi şapte de şefi de stat sau de guvern europeni sunt aşteptaţi în capitala franceză pentru această nouă întâlnire. Emisari americani precum Steve Witkoff şi Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, vor participa și ei, fiind prima prezenţă americană fizică la un summit al acestei coaliţii, iniţiată în primăvară de Franţa şi Regatul Unit.

Conform surselor diplomatice, sunt aşteptaţi şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz, premierul italian Giorgia Meloni şi premierul canadian Mark Carney. Liderii urmează să discute viziunea lor comună despre „modalităţile unui armistiţiu” între Ucraina şi Rusia, răspunsul lor în caz de încălcare şi principiul „desfăşurării unei forţe multinaţionale” pentru asigurarea Ucrainei în cadrul unui eventual acord politic. Aceste decizii sunt încă în proces de „finalizare”.

Un consilier al preşedintelui francez Emmanuel Macron a avertizat că liderii de stat şi de guvern ar putea dezvălui doar informaţii permise de secretul militar. "Ambiţia noastră este să anunţăm mâine finalizarea lucrărilor de convergenţă", a explicat el. „Putem afirma că europenii din Coaliţia de Voinţă şi americanii ştiu cum să ofere garanţii de securitate Ucrainei odată ce se va ajunge la un armistiţiu”, a adăugat consilierul.

REUNIUNI PREGĂTITOARE Pentru a pregăti întâlnirea de marţi, consilieri de securitate din 15 ţări, inclusiv Franţa, Germania şi Canada, precum şi reprezentanţi ai UE şi NATO, s-au întâlnit sâmbătă la Kiev. Steve Witkoff a participat de la distanţă la discuţiile asupra ultimelor detalii ale planului de încetare a ostilităţilor propus de Statele Unite şi negociat cu Ucraina. Şefii de stat major s-au întâlnit luni pentru o altă sesiune pregătitoare.

Această serie de discuţii are scopul de a „adăuga o contribuţie suplimentară la apărarea ucraineană” şi de a accelera sfârşitul conflictului, declara preşedintele Volodimir Zelenski. "Ucraina va fi pregătită atât pentru calea diplomatică, pe care o căutăm, cât şi pentru continuarea apărării active dacă presiunea internaţională asupra Rusiei va fi insuficientă".

Vladimir Putin şi-a reiterat intenţia ca Moscova să îşi atingă obiectivele în Ucraina fie prin negocieri, fie militar. De asemenea, Kremlinul şi-a exprimat dorinţa de a-şi „înăspri” poziţia în negocieri, după acuzaţii despre un plan ucrainean de a ataca cu drone o reşedinţa lui Putin, pe care Kievul le neaga. Donald Trump, inițial șocat de aceste presupuse atacuri, a declarat ulterior că „nu crede” că ele au avut loc.

Pentru a contracara scepticismul european, Rusia a publicat un videoclip ce arată resturile unei drone, o hartă a traiectoriei acesteia şi mărturia unui localnic.

CLINICĂ DIN KIEV, LOVITĂ DE ATACURILE RUSEŞTI Forţele ruse continuă ofensiva, revendicând capturarea localităţii Grabovské din nord-estul Ucrainei. În 2025, avansul armatei ruse a fost cel mai semnificativ de la începutul invaziei din 2022, cucerind peste 5.600 km² de teritoriu ucrainean, conform unei analize AFP bazate pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

Luni, o clinică din Kiev a fost lovită de atacuri ruseşti, provocând moartea a două persoane. Volodimir Zelenski a declarat că, în timpul nopţii, întreaga Ucraină a fost vizată de 165 de drone, provocând noi întreruperi de curent. În capitala ucraineană, un incendiu într-o clinică privată a avut loc, soldându-se cu un mort şi trei raniţi. Margarita Maliovana, directoarea clinicii, a menţionat că noaptea a fost teribilă. 26 de pacienţi erau prezenţi în momentul atacului, iar un bărbat de 30 de ani a murit.

La periferia Kievului, mai multe locuinţe şi infrastructuri esenţiale au fost afectate de bombardamente care au provocat moartea unui bărbat în Fastiv, a declarat guvernatorul Mîkola Kalacinîk. Atacurile au continuat să provoace întreruperi de curent, sistemele de urgenţă fiind activate pentru a asigura apa şi căldura, în contextul în care temperaturile nocturne au coborât la -8 °C.