Europa riscă să fie „terminată” fără unitate. Premierul polonez Donald Tusk: „Unul pentru toți și toți pentru unul. Altfel, suntem terminați”

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a lansat un avertisment ferm privind viitorul Europei, afirmând că Uniunea Europeană riscă să fie „terminată” dacă nu reușește să rămână unită, într-un moment în care pozițiile statelor membre în politica externă par tot mai fragmentate.

Într-un mesaj publicat luni pe rețelele de socializare, Tusk, un lider centrist și proeuropean, a declarat că Europa nu va fi tratată „cu seriozitate” dacă rămâne „slabă și divizată, nici aliat, nici adversar”.

„Este deja clar. Trebuie să credem, în sfârșit, în propria noastră forță, să continuăm să ne consolidăm capacitățile de apărare și să rămânem mai uniți ca niciodată”, a scris premierul polonez. „Unul pentru toți și toți pentru unul. Altfel, suntem terminați.”

Avertismentul lui Donald Tusk vine pe fondul unei săptămâni marcate de tensiuni diplomatice, după ce președintele american Donald Trump a reluat public ideea preluării controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aparținând Danemarcei.

„Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională”, a declarat Trump duminică, la bordul avionului prezidențial Air Force One. El a sugerat că subiectul va fi abordat „în curând”, fără a oferi detalii suplimentare.

Declarațiile au fost făcute la scurt timp după ce Statele Unite au lansat lovituri asupra Venezuelei și l-au arestat pe liderul acestei țări, Nicolás Maduro, într-o operațiune nocturnă care a atras atenția și îngrijorarea capitalelor europene.

Posibilitatea unei acțiuni americane împotriva Groenlandei a determinat o reacție fermă din partea premierului danez, Mette Frederiksen, care a declarat că anexarea insulei ar fi „complet lipsită de sens”. Poziția sa a fost susținută de alte state nordice, inclusiv Norvegia, Finlanda și Suedia.

În ceea ce privește intervenția americană în Venezuela, reacția Uniunii Europene a fost una neuniformă. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut „reținere”, într-o declarație susținută de 26 de state membre, cu excepția Ungariei.

Spania s-a distanțat de poziția comună a UE și s-a alăturat unui grup de cinci state latino-americane într-o declarație mult mai dură, care a condamnat încălcarea suveranității Venezuelei și a avertizat împotriva exploatării resurselor naturale ale țării.

Majoritatea statelor membre au emis declarații prudente, subliniind necesitatea respectării dreptului internațional. Italia, în schimb, a adoptat un ton mai favorabil Washingtonului, calificând acțiunea militară drept „legitimă în fața amenințărilor hibride de securitate”.

Alți lideri europeni au fost mult mai critici. Premierul Slovaciei, Robert Fico, a declarat că intervenția SUA în Venezuela reprezintă „o nouă dovadă a destrămării ordinii mondiale”.

La rândul său, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a scris pe Facebook că „ordinea liberală mondială este în plin proces de dezintegrare”.

În acest context, apelul lui Donald Tusk la unitate europeană reflectă temerile tot mai accentuate că lipsa unei poziții comune ar putea slăbi rolul Europei pe scena internațională, într-un moment de reconfigurare profundă a echilibrelor geopolitice.