Europa preia povara sprijinirii militare a Ucrainei, după prăbușirea ajutorului american în 2025

Ajutorul militar acordat Ucrainei a atins în 2025 cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei ruse, fiind susţinut aproape exclusiv de ţările europene. Acestea au încercat să compenseze retragerea Statelor Unite, iar eforturile lor au permis evitarea unei întreruperi complete a sprijinului, a anunţat miercuri institutul german de cercetare Kiel.

În cursul anului trecut, aliaţii Kievului au alocat 36 de miliarde de euro în ajutor militar, în scădere cu 14% faţă de anul precedent, când fuseseră acordate 41,1 miliarde de euro în 2024. Datele provin din cea mai recentă actualizare a bazei de date a Institutului Kiel, care monitorizează ajutorul militar, financiar şi umanitar promis şi livrat Ucrainei după declanşarea invaziei ruse din 24 februarie 2022.

Sprijinul militar din 2025 este chiar mai redus decât cel din 2022, deşi acel an nu a fost complet. Oprirea totală a ajutorului american la începutul lui 2025, imediat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, ar fi putut determina o scădere şi mai accentuată a sprijinului. Între 2022 şi 2024, Washingtonul a asigurat aproximativ jumătate din întregul ajutor militar furnizat Ucrainei.

În acest context, statele europene au depus eforturi importante pentru a acoperi golul lăsat de SUA. Ele şi-au majorat bugetele pentru Ucraina cu 67% în 2025, raportat la media perioadei 2022–2024. Totuşi, Institutul Kiel notează existenţa unor „disparităţi crescânde” între diferiţii contribuabili europeni: ţările din Europa de Nord şi de Vest concentrează aproximativ 95% din totalul ajutorului militar.

Potrivit calculelor institutului, Europa de Nord, care reprezintă doar 8% din PIB-ul cumulat al ţărilor europene donatoare, a furnizat 33% din ajutorul militar european în 2025. În schimb, Europa de Sud, cu 19% din PIB-ul total, a contribuit cu numai 3%.

O parte din sprijinul militar din 2025, în valoare de 3,7 miliarde de euro, a fost finanţată de europeni prin programul PURL. Acest mecanism, lansat în cadrul NATO, este destinat achiziţionării de armament american pentru Ucraina. Institutul Kiel apreciază că este vorba despre o „evoluţie notabilă” a anului trecut. Prin acest program au fost cumpărate, între altele, baterii de apărare antiaeriană Patriot şi sisteme de lansare de rachete Himars.

Aliaţii europeni ai Ucrainei lansează, de asemenea, tot mai multe comenzi direct către industria de armament ucraineană. Ei urmează exemplul Danemarcei, care a deschis această direcţie în 2024. Potrivit Institutului Kiel, capacităţile de producţie ale Ucrainei în domeniul apărării au fost „multiplicate de 35 de ori” din 2022. Totuşi, resursele financiare ale Kievului nu sunt suficiente pentru a menţine permanent fabricile de armament la nivel maxim de activitate.

Comenzile provenite din partea a 11 ţări europene donatoare au permis în 2025 acoperirea acestui deficit şi menţinerea producţiei la un nivel ridicat. În a doua jumătate a anului 2025, 22% din achiziţiile de armament destinate Ucrainei erau orientate către fabricile ucrainene, ceea ce reprezintă un nivel record pentru această perioadă.