ENERGIE // Cultura ce creşte în R. Moldova şi care „BATE” gazul rusesc

Afacere // Cu o putere calorică foarte mare și cu o viteză de creștere fulgerătoare, Vlad Brăgaru spune că salcia energetică este șansa R. Moldova de a scăpa de gazul rusesc și de coșmarul facturilor fabuloase la agentul termic

Intenția de a înființa o linie performantă de producere a peleților și brichetelor și tentația de a realiza ceva absolut nou și deosebit a făcut ca Vlad Brăgaru din Bozieni, Hâncești, să fie primul și unicul moldovean în prezent care crește salcie energetică.

„Ori fac ceva bine, ori nu fac deloc”

Cultura exotică a făcut furori printre săteni și rude care nu înțelegeau nici în ruptul capului de ce îi trebuia lui Vlad să aducă salcie tocmai din Suedia, când pe malurile iazurilor o găseai cât îți poftește inima fără a plăti un sfanț. „Eu dacă vreau să realizez ceva, atunci ori o fac bine, ori nu o fac deloc. Când am văzut că pentru făbricuța mea este necesar să lucreze jumătate de raion pentru ca să am materie primă, am înțeles că trebuie să caut alternativă. Nu vă pot reda câte eforturi am depus numai ca să fac alegerea corectă. Stăteam cu soția, care știe mai multe limbi străine, și zi, și noapte, pentru a ne documenta, pentru a studia totul”, relatează însuflețit agricultorul.

Salcia energetică crește cu o viteză uluitoare

A aflat de plante și culturi care sunt adevărate izvoare de energie, însă s-a convins că anume salcia energetică este cea mai convenabilă, fiind absolut fascinat de miracolele pe care le-a văzut în domeniul energiei în țara de unde a fost adusă cultura – Suedia. „Amelioratorul din Suedia a eliberat licență unei companii din România care furnizează puieți și în R. Moldova. Cele două soiuri de salcie energetică pe care le-am adus la noi chiar pe 1 mai 2013 sunt cele mai potrivite pentru condițiile climaterice de aici. Am plantat salcia în aceeași zi când am adus-o, pentru că așa este recomandat, iar la sfârșitul lunii iulie salcia avea deja 2,5 metri înălțime. Această cultură crește cu circa 3,5 cm pe zi”, a menționat Vlad Brăgaru.

Una dintre cele mai profitabile afaceri

Nu se poate opri din enumerat, atunci când vine vorba despre avantajele salciei energetice față de alte culturi. Potrivit fermierului de la Bozieni, costurile pentru o tonă de tocătură de salcie constituie 320 de lei, în timp ce pentru aceeași cantitate de tocătură de paie cheltuielile sunt duble, nemaivorbind de puterea calorică și de calitatea superioară a peleților sau brichetelor. Suma necesară pentru plantarea unui hectar este de 2 500 de euro, dintre care în primul an investițiile totale sunt de 2 200 de euro, iar în al doilea an se mai scot din buzunare încă vreo trei sute de euro pentru ca plantațiile să fie curățate de buruieni. Vlad Brăgaru spune că, ulterior, pentru 25 de ani scapi de toate bătăile de cap, cheltuielile rezumându-se doar la cele pentru lucrările de tăiere a salciei, iar investițiile se recuperează în câțiva ani. De pe un hectar plantat cu salcie energetică se pot obține 30-35 de tone de biomasă mărunțită, iar specialiștii consideră această îndeletnicire una dintre cele mai profitabile afaceri.

Poate salva terenurile cu risc de inundație

„S-ar părea că sunt prea încrezut în sine sau am o atitudine poate prea radicală, dar eu sunt absolut convins că salcia energetică ne poate scoate de sub jugul dependenței de resursele convenționale. Deși nu sunt date verificate, savanții moldoveni vorbesc cu certitudine că în Lunca Prutului sunt 35 de mii de hectare, iar în Lunca Nistrului – 28 de mii de hectare de teren cu risc de inundații. Anume aceste terenuri sunt excelente pentru plantarea salciei energetice. Iată eu acum o să supăr poate mulți demnitari de stat când o să spun nu ceea ce cred eu, dar ce văd experții suedezi. R. Moldova merge pe alături de drumul pe care au mers europenii pentru a profita de energia verde”, a afirmat bărbatul.

Fără gaz rusesc și fără coșmarul facturilor enorme

Astfel, Vlad Brăgaru își argumentează poziția prin faptul că sunt calcule precise care arată că, dacă în R. Moldova ar fi plantate 40 de mii de hectare cu salcie energetică, atunci întregul sistem de termoficare de la noi nu ar mai avea nevoie de resursele tradiționale. „Sunt cazane pe biomasă care pot aproviziona atât cu agent termic, cât și cu energie electrică. Anume aceste cazane pot utiliza direct tocătura de biomasă fără a fi procesată în peleți și brichete. Logic e ca să nu plătim 2,5 mii de lei pentru o tonă de biomasă procesată, dar câteva sute de lei pentru această tocătură. Așa funcționează majoritatea centralelor termice din Suedia. Vă imaginați cât va costa gigacaloria, dacă vom utiliza și la noi aceste tehnologii eficiente și inovative? Vorbim de bănuți pe lângă ce plătim acum”, a precizat fermierul.

Energia verde - pilon al unui viitor mai bun

Vlad Brăgaru a reușit în acest an să înregistreze salcia energetică în registrul soiurilor de plante, la compartimentul culturilor energetice, și spune că pentru el a fost o realizare monumentală, fiindcă prin acest lucru a dat un nou impuls dezvoltării sistemului energetic. Fermierul din Bozieni spune că, pe lângă faptul că anume salcia energetică ne poate scuti de cheltuieli enorme pentru energie și ne poate scăpa de dependența de gazul rusesc, aceasta este ca un înger păzitor al mediului ambiant pentru a-l feri de pericolele toxice ale poluării. „După ce am descoperit salcia energetică, am ajuns să-mi dau seama că o simplă intenție pragmatică de a face bani dintr-o afacere s-a transformat într-un vis frumos – cel de a face un bine celor din jur și de a crea o lume mai bună pentru cei care vin după noi. Iar energia verde este cea care poate contribui esențial la acest lucru”, a conchis Vlad Brăgaru.

Salcia energetică a cucerit cu pași rapizi țările europene, în Suedia, țara cea mai avansată din punctul de vedere al utilizării energiei verzi, suprafețele depășind 50 de mii de hectare, iar subvențiile alocate pentru plantare ajung și până la 50% din cheltuieli.