Rusia și Ucraina reiau negocierile: Ce s-a discutat și de ce au eșuat tratativele anterioare?

Rusia și Ucraina ar putea începe discuții de pace, pentru prima dată de la debutul războiului în martie 2022. Weekendul trecut, Vladimir Putin a propus reluarea negocierilor din punctul în care s-au oprit acum un an. Conform unui ghid prezentat de Reuters, în 2022 negocierile au fost suspendate.

UNDE ȘI CÂND AU AVUT LOC NEGOCIERILE?

Negociatorii ruși și ucraineni s-au întâlnit în Belarus pe 28 februarie 2022, la doar câteva zile după ce Rusia a declanșat invazia. În continuare, discuțiile au avut loc prin legătură video, urmând o întâlnire personală la Istanbul pe 29 martie. Au fost schimbate mai multe proiecte de acord până la jumătatea lunii aprilie, moment în care negocierile s-au oprit.

CE S-A DISCUTAT?

- Conform documentelor publicate de The New York Times, Ucraina era deschisă să devină un stat neutru, nealiniat și fără arme nucleare. Ar fi fost înfăptuit de asemenea fără trupe străine, ceea ce nu i-ar fi permis să adere la NATO, dar i-ar fi lăsat deschisă poarta spre UE.

- În schimb, Ucraina dorea garanții de securitate din partea unor țări importante, inclusiv ale celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Rusia, Statele Unite și Franța.

- Un proiect parțial convenit prevedea că acești garanți, inclusiv Rusia, ar respecta suveranitatea Ucrainei și nu ar utiliza forța împotriva acesteia.

- Se propunea discutarea statutului Crimeei, anexată de Rusia în 2014, pe o perioadă de 10-15 ani.

CARE AU FOST PRINCIPALELE PUNCTE DE DEZACORD?

- Ucraina își dorea ca, în caz de atac, garanții să-i ofere ajutor, inclusiv prin acțiuni precum închiderea spațiului aerian și utilizarea forței armate pentru a restabili securitatea. Rusia voia ca aceste decizii să fie luate de toți garanții, oferindu-i astfel drept de veto.

- Au existat dezacorduri asupra mărimii forțelor ucrainene. Ucraina era dispusă să-și limiteze forțele la 250.000 de oameni, 800 de tancuri și rachete cu rază de acțiune de 280 km. Rusia propunea doar 85.000 de oameni, 342 de tancuri și 40 km rază de acțiune.

- Moscova a cerut recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială și încetarea discriminării vorbitorilor de limbă rusă, acuzație pe care Ucraina o neagă.

- Rusia a dorit și abrogarea legilor despre nazificare, pe care Ucraina le consideră absurde.

DE CE AU EȘUAT NEGOCIERILE?

În aprilie 2022, Ucraina reușea să inverseze situația pe câmpul de luptă, învingând forțele rusești din jurul Kievului. Dovezile aduse de Ucraina privind crimele de război comise de Rusia au dus la o condamnare internațională, deși Moscova a negat aceste acuzații. Creșterea ajutorului militar din partea Occidentului și sancțiunile contra Rusiei au întărit poziția Ucrainei, conform unei relatări publicate de istoricul Serghei Radcenko și analistul Samuel Charap.

MAI SUNT RELEVANTE PROIECTELE 2022?

Trimisul special american, Steve Witkoff, a menționat în februarie că protocoalele de la Istanbul pot servi drept orientare în viitoarele negocieri. Recent, un consilier al Kremlinului a afirmat că noile discuții ar trebui să țină cont de evenimentele din 2022 și de faptul că Rusia controlează acum mult din teritoriul ucrainean.

Președintele ucrainean Zelenski a afirmat în decembrie 2024 că nu a existat niciun acord de la Istanbul și că negocierile au fost de fapt un răspuns la „ultimatumuri” rusești, fără niciun document semnat.

CE S-A SCHIMBAT DE LA EȘECUL NEGOCIERILOR?

Inițial, discuțiile s-au axat pe suveranitate. Acum, poziția Rusiei e mai dură și include cereri precise teritoriale. Putin a declarat, în iunie 2024, că Ucraina trebuie să se retragă din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. Ucraina nu acceptă juridic ocupația rusă și a recunoscut că deocamdată nu poate recupera toate teritoriile pierdute, dar că va lucra diplomatic pentru a le recâștiga în timp.