Energia verde din sudul R. Moldova

PROFITABIL // Agricultorii din Vulcănești sunt mulțumiți de recolta frumoasă de rapiță și spun că este o cultură care poate să-ți umple buzunarele, dacă muncești pentru a fi în pas cu inovațiile

Întreprinderea agricolă „Ghevlandri” deține sute de hectare de teren agricol în Vulcănești și Cahul și reprezintă un model pentru mulți fermieri care vor să-și unească eforturile pentru a face agricultură de performanță. În acest an, agricultorii care își pun an de an speranțele în dezvoltarea afacerii spun că plantațiile sunt ca un vis realizat. Astfel, unul din liderii agricoli ai întreprinderii, Nicolai Ivancioglo, susține că cele aproape o mie de hectare de grâu, 170 de hectare de orz și 200 de hectare de rapiță sunt mai frumoase ca niciodată și recolta se anunță a fi mai mare în acest an.

„Rapița nu dăunează solului”

Rapița este cultivată în cadrul întreprinderii de cinci ani și rezultatele arată că este o cultură promițătoare. „Sunt mulți fermieri care nu au încredere în dezvoltarea unei afaceri agricole cu rapiță, fiindcă sunt zvonuri potrivit cărora este o cultură dăunătoare pentru sol, că după rapiță nu mai poți cultiva nimic. Activez în agricultură de peste 40 de ani și am insistat mereu să produc nu din auzite, dar studiind, de aceea vă spun că floarea-soarelui este cea care, de fapt, seacă solul. Noi am strâns acum recolta, pământul „se odihnește” până în toamnă și am văzut, de fiecare dată, că este pregătit pentru a fi cultivat din nou cu rapiță”, a declarat Nicolai Ivancioglo.

Recolta, ca un vis realizat

Fermierul spune că recolta în acest an a fost mai bună decât anul trecut, productivitatea medie fiind de peste patru tone la hectar, în timp ce anul trecut aceasta era practic de două ori mai mică. Potrivit lui Nicolai Ivancioglo, recolta bogată este ca o alifie pe rană, deoarece prin cultivarea rapiței îți asumi multe riscuri. „Este o cultură foarte sensibilă la secetă și înghețuri și stai mereu cu grijă până o vezi înflorită. Totuși, soarele și precipitațiile din acest an au asigurat o productivitate înaltă și o calitate bună a semințelor”, afirmă agricultorul.

Depozitate pentru a obține un preț mai bun

Nicolai Ivancioglo este convins că va obține și un preț bun pentru semințele de rapiță, întreprinderile de prelucrare fiind dispuse să ofere circa cinci lei pe kilogram. Totuși, fermierul susține că nu se grăbește să vândă producția, deoarece ar putea primi și oferte mai bune. „În gospodăria noastră găsești tot ce este necesar pentru a face agricultură de succes. Depozitele sunt spațioase și întreținute corect, de aceea vom păstra semințele acolo, ulterior credem că vor fi oferite prețuri mai bune. Anul trecut am înregistrat profituri îmbucurătoare și vom depune eforturi ca și în acest an să acoperim investițiile, care au crescut destul de mult. De exemplu, se folosesc 60 de litri de motorină pentru prelucrarea unui hectar, iar scumpirile au făcut ca această sumă să crească simțitor”, a menționat Nicolai Ivancioglo.

Combina ca un avion performant, condusă de premier

Fermierul s-a arătat convins de reușită și datorită condițiilor moderne în care activează întreprinderea. Deține toate utilajele și echipamentele moderne pentru asigurarea selectării, calibrării și curățării semințelor de rapiță. Totuși, mândria companiei agricole este combina de ultimă generație ghidată prin GPS. „Combina este dotată ca un avion performant. Semințele sunt automat selectate și calibrate, nu avem pierderi de recoltă și poate să strângă și rămășițele. Sistemul GPS îți arată direcția, totul este computerizat, agricultorul fiind informat și despre cantitatea de motorină pe care a consumat-o combina”, a relatat liderul agricol.

Nicolai Ivancioglo susține că lanurile de rapiță au fost vizitate recent de premierul Iurie Leancă, căruia tehnica agricolă i-a trezit curiozitatea și l-a determinat să testeze combina performantă.

„Am avea toți de câștigat din cultivarea rapiței”

Agricultorul de la Vulcănești spune că nu întâmpină mari probleme în ceea ce ține de recoltarea rapiței, de aceea această cultură ar trebui valorificată în R. Moldova la capacitățile ei maxime. „În Asia Mijlocie se utilizează în consum doar ulei de rapiță produs din aceste semințe. Este și un excelent combustibil pentru automobile. În R. Moldova, rapița este baza producerii biocombustibilului. Avem unități de primire a semințelor în apropiere, nu întâmpinăm dificultăți în comercializarea producției și cred că am putea dezvolta această ramură. Am avea toți de câștigat”, crede Nicolai Ivancioglo.

6% din totalul suprafeței agricole

Fermierul de la Vulcănești este convins că și cultivarea rapiței pentru biocombustibil, dar și diversificarea culturilor care duce în final la ameliorarea solului, este un pas înainte pentru o agricultură la standarde europene.

Menționăm că, în acest an, au fost cultivate în R. Moldova 26 de mii de hectare de rapiță, în scădere față de anul trecut cu 5 mii de hectare. Ponderea plantațiilor cu rapiță constituie în acest an 6% din totalul suprafețelor agricole.

Beneficiile cultivării rapiței pentru agricultură

Experții din cadrul „Agroinform” susțin că rapița poate optimiza structura asolamentului din R. Moldova prin înlocuirea suprafețelor mari de grăunțoase și floarea-soarelui. În același timp, poate contribui la creșterea potențialului de export agricol, în special în UE, rapița fiind singura cultură care nu are interdicții privind accesul la piața comunitară. Rapița reprezintă un bun premergător pentru multe culturi, ajută la curățarea câmpurilor de buruieni și, nu în ultimul rând, la obținerea unui profit garantat. Sursa de energie verde este considerată o cultură nepretențioasă datorită varietății de soiuri și hibrizi.

Rapița a fost cultivată mai bine de două mii de ani, iar în R. Moldova suprafețele de rapiță s-au extins cel mai mult în anii 1840-1850. Rapița ocupă acum locul doi, după plantațiile de soia, în agricultura mondială după suprafețele însămânțate. Conținutul de uleiuri în soiurile de astăzi este de 40-44%, iar în hibrizi - de 46-52%. În funcție de productivitatea soiului și tehnologia aplicată, se pot obține 1-3 tone de ulei la un ha și circa 1,5 tone de șroturi proteice. Uleiurile de rapiță sunt folosite în industria alimentară la producerea margarinei, în industria chimică - drept înlocuitor al cauciucului sau în calitate de component de bază pentru biocombustibil.