EMBARGO // Revoluția conservelor

REORIENTARE // Mai multe produse moldovenești pe rafturile din magazine și noi piețe de desfacere, previzibile și cu reguli de joc corecte, este scenariul preconizat după „pedeapsa Moscovei”

Carne procesată sau mezeluri, fructe, conserve din fructe și legume moldovenești - toate nu i-au mai picat bine Kremlinului, odată cu semnarea de către R. Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Autoritățile, dar și experții, declară că nu existau motive obiective pentru sistarea de către Federația Rusă a importurilor acestor produse din R. Moldova. Embargourile au venit cu iuțeala fulgerului. Astfel, chiar în ziua ratificării Acordului de Asociere cu UE de către Parlamentul de la Chișinău, pe 2 iulie, „Rosselhoznadzor” anunța că importul de carne procesată este interzis începând cu 5 iulie. La începutul acestei săptămâni, Serviciul federal de supraveghere sanitară și veterinară a lovit și mai dur, stopând și importul de fructe, conserve din fructe și legume. Autoritățile nu promit soluții magice, însă spun că vor face tot posibilul pentru crearea condițiilor privind accesul pe alte piețe și creșterea consumului intern.

„Suntem așteptați pe alte piețe”

Reprezentanții producătorilor de fructe și procesatorilor de fructe și legume spun că sunt cei mai afectați de deciziile Moscovei, având în vedere că volumul livrat anual era unul esențial și ocupa o nișă importantă pe piața rusească a acestor produse. Totuși, mai mulți producători recunosc că semnalele au fost date încă în 2013, când au fost rebutate de către ruși peste o sută de mii de tone de fructe. Cristian Hâncu deține 80 de hectare de livadă cu piersici și pruni în satul Crețoaia, raionul Anenii Noi, dar și un complex modern frigorific cu o capacitate totală de 440 de tone pentru păstrarea fructelor și legumelor. Bărbatul susține că deja a găsit unde să își vândă producția, declarându-se mulțumit de piața din România și Polonia. „Cine a fost pregătit, nu este afectat de această problemă. Fermierii nu trebuie să creadă că este ceva complicat în a penetra și alte piețe de desfacere. Să fie optimiști și să aibă răbdare, fiindcă un certificat în plus nu este un obstacol în a intra pe o piață corectă și previzibilă. Să știe că noi suntem așteptați acolo”, a declarat Cristian Hâncu.

„Mizăm pe suportul României”

Opinia producătorului vine în consens cu opiniile experților și ale autorităților. Reprezentantul Federației Naționale a Fermierilor, Tudor Chiriac, afirmă că producătorilor și exportatorilor le va fi foarte dificil la început. „Acest război nedeclarat, ca răspuns al semnării Acordului de Asociere cu UE, ne presează și ne umilește. Fermierii trebuie să treacă peste acest handicap și să întreprindă tot ce este necesar pentru a vinde pe alte piețe. Sperăm foarte mult la un suport esențial din partea României în această situație și contăm pe bunăvoința ei. De asemenea, Țările Baltice ar putea reprezenta o piață de alternativă”, a afirmat expertul.

Boicot produselor rusești!

Tudor Chiriac consideră că o acțiune binevenită ar fi boicotarea produselor rusești, referindu-se la exemplul Ucrainei care deja a pornit o campanie de acest gen în orașul Lvov și regiunile Poltava și Ivano-Frankovsk. „Este o idee bună, deoarece este o situație de forță majoră, când guvernarea și societatea trebuie să fie solidare cu cei care au de suferit de pe urma acestor interdicții. Eu am rămas plăcut impresionat de italieni care țin foarte mult la produsele lor și sunt cele mai răspândite în magazine. Vedem cu toții cum rafturile magazinelor sunt pline de bere sau alte mărfuri rusești”, a spus Tudor Chiriac.

Potrivit reprezentantului fermierilor, prezența produselor autohtone în marketurile de la noi este în beneficiul tuturor. „Vom avea o societate mai sănătoasă, deoarece este constatat că la noi se consumă puține fructe. Mai ales că noi avem fructe calitative și gustoase, iar economia va crește, deoarece vom susține dezvoltarea producătorului”, se arată convins Chiriac.

Produse de import pe raft, iar ale noastre – pe jos

Rafturile doldora de produse de import, în special cele rusești, pe rafturile din rețelele magazinelor sunt și în atenția autorităților. Premierul Iurie Leancă a afirmat că trebuie de schimbat starea de lucruri în care „produsele de import stau frumos pe raft, iar ale noastre - undeva pe jos” și a anunțat că vor avea loc discuții pe această temă cu agenții economici respectivi. Și directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Ion Sula, a admis, pentru Unimedia, că există posibilitatea unui boicot al produselor rusești în R. Moldova. „S-ar putea de răspuns cu aceeași monedă, dar nu e corect, pentru că noi suntem membri ai Organizației Mondiale a Comerțului. Noi importăm multe produse, cum ar fi bere, pește, conserve, făină. Practic, totul depinde de consumatori. Ei pot să nu cumpere aceste produse și să le boicoteze, iar prioritate să aibă produsele moldovenești”, a declarat Ion Sula.

Fructe moldovenești în locul berii rusești

Datele statistice arată că R. Moldova a importat în 2013 din Federația Rusă mărfuri în valoare de 788 de milioane de dolari. În același timp, informațiile oficiale rusești „Rosstat” arată că, în structura valorii exporturilor în R. Moldova, 78,7% din sumă este reprezentată de importul de resurse energetice, iar 7,4% - produse alimentare sau o valoare de 58,3 milioane de dolari. Pe de altă parte, Rusia a importat în 2013 conserve din legume și fructe din R. Moldova în valoare de 49,7 milioane de dolari, iar fructe - 92,8 milioane de dolari. Prin urmare, un eventual boicot al produselor alimentare rusești ar „elibera” rafturile magazinelor pentru aproape o treime din volumul de conserve și fructe livrat anual Rusiei.

Exemplul evoluției exporturilor de vinuri

Experții mai admit ca, pe termen mediu și lung, să aibă loc o schimbare radicală în ceea ce ține de relațiile cu Rusia privind comerțul cu aceste produse, așa cum această tendință se observă în cazul vinurilor. Dacă până la embargoul impus de ruși în 2006 R. Moldova deținea mai mult de 60% din piața rusească de vinuri, atunci în perioada anilor 2006-2011 abia atingea 1,5%, iar înainte de septembrie 2013 ponderea vinurilor moldovenești pe piața rusească a crescut până la 11,5%. Exportul vinurilor în Rusia s-a redus de cel puțin cinci ori, însă acest lucru nu a împiedicat o creștere de 7,6% a exporturilor de băuturi în 2013.

Rusia îi face campanie electorală lui Dodon

Cel care se bucură cel mai mult de embargourile Rusiei este chiar un deputat din Parlament și fost ministru comunist al Economiei – socialistul Igor Dodon.

Uneori, socialiștii lui Dodon merg cu doi pași înaintea Moscovei și „prevestesc” planurile rușilor în raport cu R. Moldova. O demonstrează un protest organizat pe 16 iulie curent în fața Parlamentului. Socialiștii au adus mai multe coșuri cu fructe, legume și conserve moldovenești și au scandat: „Vrem reluarea exporturilor spre Rusia!”. Și asta în condițiile în care autoritățile de la Moscova nu anunțaseră încă o sistare a importurilor acestor mărfuri din R. Moldova.

Abia peste două zile, pe 18 iulie, Serviciul fitosanitar rus „Rosselhoznadzor” a decis să introducă un embargo pentru fructele moldovenești, iar Serviciul federal sanitar „Rospotrebnadzor” a interzis importul de conserve din R. Moldova.

Zilele trecute, și fostul premier al R. Moldova Ion Sturza scria că liderul socialiștilor Igor Dodon ar da sfaturi Guvernului de la Moscova ce sancțiuni economice să aplice R. Moldova ca să fie bine simțite. „Dodonismul ia amploare! Zilele acestea am primit o informație că un lideraș politic de la Chișinău consultă un guvern străin ce sancțiuni economice, aplicate Moldovei, ar fi cele mai dureroase. O face cu multă patimă pe bani mărunți, din interes personal și politic egoist”, a scris Sturza pe Facebook.

Socialistul Igor Dodon i-a răspuns lui Sturza că „îl dor în călcâi” acuzațiile fostului premier.