Economist IDIS „Viitorul”: „Criza bancară din 2014 are un efect NEAȘTEPTAT: a dus la dezvoltarea accelerată a serviciilor non-bancare”

„Criza bancară din 2014 și înăsprirea politicilor de supraveghere bancară de către Banca Națională a Moldovei au dus la scăderea puternică a volumului total de credite oferite de sectorul bancar economiei naționale. Astfel, în anul 2013, volumul total al creditelor oferite de sectorul bancar au atins nivelul de 42,2 miliarde de lei - maximumul istoric, iar în acest an se estimează că volumul total de împrumuturi oferit de sectorul bancar va constitui doar 34,2 miliarde de lei, o reducere de 8 miliarde de lei. Putem constata că reducerea volumului total de credite s-a petrecut în perioada 2014-1017. Anul 2017 este unul de stabilizare, însă nu de creștere a volumului de credite oferite de sectorul bancar”, analizează pe blogul său economistuul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Potrivit sursei citate, pe acest fundal se atestă o creștere semnificativă a volumului de creditare a economiei din partea sectorului non-bancar, care în acest an va atinge nivelul de 6,7 miliarde de lei, o creștere de 3,4 miliarde de lei comparativ cu același an de referință 2013.

„Astfel, în 2017 vom înregistra o ușoară creștere cu 0,6 miliarde de lei a volumului total de credite oferite economiei, însă această creștere pentru prima dată se datorează nu sectorului bancar, dar celui non-bancar.

Dacă raportăm la PIB, atunci observăm că prăbușirea creditării economiei de către sectorul bancar în perioada 2013-2017 de la 42% din PIB, la 23,9% din PIB a fost parțial amortizată de creșterea volumului de credite oferite de sectorul non-bancar - de la 3,3% din PIB în 2013 la 4,7% în 2017.

Reducrea crediteor oferite de către bănci s-a produs din cauza a doi factori. 1. Scăderea cererii din partea agenților economici 2. Înăsprirea supravegherii BNM asupra politicei de creditare a băncilor comerciale. Politica sevră a BNM a dus la faptul că acum trei-patru ani agenții economici care obțineau credite de la bănci în prezent sunt văzuți drept debitori îndoielnici. La rândul lor, acești agenți economici au început a căuta alternative de finanțare și au găsit-o în companiile non-bancare. De fapt, asităm la două procese: clienții migrează de la bănci spre non-bancar și banii migrează din bănci în non-bancar. Tendința poate însemna un început al restructurării pieței financiare unde băncile comerciale se vor conectra pe clienții mari și proiectele de anvergură, iar non-bancarul - pe clienții mici, ceea ce va crește calitatea creditării. Băncile comerciale vor prefarea să ofere două – trei credite de 100-200 de milioane de lei unei companii de microcreditare, în locul miilor de microcerdite la sute de agenți economici”, consideră Ioniță.

Pe fundalul crizei bancare, sectorul non-bancar și-a majorat de 2,3 ori cota de piață de la 7,1% în 2013 la 16,4% în 2017. „Noi de minimum 20 de ani vorbim că Moldova trebuie să dezvolte servicii alternative de finanțare a economiei sale, însă acest lucru a devenit real doar în urma unei crize puternice de sistem.

Majorarea cotei de piață a sectorului non-bancar se datorează în cea mai mare măsură creșterii accelerate a serviciilor de microfinanțare, care în acest an anticipăm că vor atinge nivelul de cel puțin 4,55 miliarde de lei o creștere cu minimum 760 de milioane lei față de anul 2016.

De fapt, asistăm la o creditare a economiei de către sectorul bancar prin intermediul companiilor de microfinanțare. În asemenea condiții companiile de microcreditare au devenit foarte atractive pentru mici întreprinzători. Companiile de microcreditare pentru a face față cererii crescânde, la rândul lor, se creditează de la băncile comerciale. De fapt, avem o creditare a micilor întreprinzători de către băncile comerciale, prin intermediul companiilor de microcreditare.

Aparent, avem o problemă de supraveghere bancară. Deoarece Banca Națională a înăsprit condițiile de creditare față de bănci, drept consecionță băncile comerciale oferă foarte dificil credite agenților economici. În schimb, ele oferă acest credite companiilor de microfinanțare, care la rândul lor oferă împrumuturi agenților economici. Însă creditele oferite de companiile de microfinanțare nu sunt supravegheate de BNM. Astfel, o parte din bani din sectorul bancar supravegheat de BNM pleacă spre sectorul non-bancar care nu este supravegheat de Banca Centrală.

Însă, în opina noastră, motive de îngrijoare cel puțin la etapa dată nu sunt, deoarece calitatea creditelor în sectorul non-bancar este de 5-6 ori mai bună decât în sectorul bancar, cota creditelor neperfoarmante în sectorul non-bancar este 2,5-3,5% comparativ 16% din sectorul bancar.

Deci, criza bancară din 2014 are un efect neașteptat: a dus la dezvoltarea accelerată a serviciilor non-Bancare. Fapt care ridică din nou în agenda publică subiectul de reglementare unică a sectorului bancar și non-Bancar, dar despre aceasta cu altă ocazie”, a conchis Ioniță.