FOTO // Drumul brânzei în Mărginimea Sibiului

Brânzeturile se înscriu prin excelenţă în tradiţia culinară şi culturală a acestei zone, a căror diversitate este dată de altitudinea păşunilor şi de tehnicile specifice de producţie. În Mărginimea Sibiului, cu păşunile sale alpine, se continuă tradiţia ancestrală a producerii brânzei telemea, a laptelui gros, a brânzei de burduf, a brânzei frământate sau a urdei.

Dacă în sec. XVIII şi XIX oierii plecau în transhumanţă până în Crimeea, astăzi o parte s-au stabilit cu precădere în Banat şi în Dobrogea, iar alţii practică păstoritul local la stânele din munţii Cibinului.

Păstoritul a rămas o ocupație tradițională, iar daca veți veni în Mărginime, nu e pășune unde să nu vedeți vreo turmă de oi și să nu vă întâmpine lătratul câinilor ce o păzesc. Din fiecare sat se desprind cărări de munte care leagă vatra satului de colibele de vară şi de stâne. Pe jos sau cu bicicleta, veţi avea ocazia să descoperiţi peisaje frumoase şi oameni pricepuţi în producerea brânzeturilor după reţete moştenite din bătrâni. Potrivit sibiu-turism.ro, zona abundă în pensiuni rurale cu oferte diversificate.

Descoperiţi lumea pastorală din Mărginimea Sibiului, cu sate tradiţionale de munte şi un ritm de viaţă domol.

Tălmăcel

Tălmăcelul se remarcă prin arhitectura tradiţională a caselor, străduţe înguste tipice localităţilor de munte, tradiţii bine păstrate şi mai presus de orice, obiceiul „Udatul Ionilor”, unic în aceste zone.



În sat se remarcă vechea biserică cu a sa legendă atât de frumoasă, iar dacă sunteţi interesaţi de viaţa locuitorilor din zonă vizitaţi muzeul etnografic.

Vă propunem şi o vizită la Cetatea de la Tălmaciu. Nu departe de Tălmăcel, pe drumul spre Tălmaciu, la aproximativ un km distanţă, pe dealul La Ruine se găsesc zidurile unei foste cetăţi medievale. În secolul XIV, locuitorii din zonă se mândreau cu cea mai mare cetate din Transilvania. Aceasta avea rol de punct de observaţiei a Trecătoarei de pe Valea Oltului şi a drumurilor comerciale ce intrau în Transilvania. La scurt timp, cetatea şi-a pierdut din măreţie, astăzi mai putem admira doar ruinele acesteia.

Tilișca

De-a lungul timpului, oamenii din Tilișca s-au ocupat cu creșterea vitelor, unii spun că numele satului ar proveni, de fapt, de la tele care în slava veche ar însemna vițel. Din secolul XVII însă, aceștia s-au ocupat în principal cu păstoritul.

Nu departe de sat, pe Dealul Negoi (1040 m), la o oră de mers pe jos din sat, se află fânețele și colibele ciobănești. Aici veţi descoperi „viața la colibe”, traiul de zi cu zi, cositul fânului și creșterea animalelor.

În sat, hărnicia gospodarilor se vede și în construcția caselor: case vechi viu colorate, decorate cu cruci sau icoane, dar și gospodării mai noi de tip urban adaptate vremurilor moderne.

Dintre obiectivele turistice din Tilișca amintim Muzeul Etnografic, amenajat într-o casă bătrânească din centrul localității.

Jina

O bună parte a populaţiei, femei şi bărbaţi, se ocupă cu păstoritul. Băciţele sunt adevărate maestre ale transformării laptelui în delicii cum nicăieri nu veţi mai întâlni: brânza de burduf, jintiţa, urdă sau balmuş. De cum vă apropiaţi de stâne veţi simţi mirosul brânzei, al laptelui şi al ceaunelor clocotind cu mămăligă şi sloi de oaie.

La Jina, fiecare anotimp îşi are farmecul său... dar mai cu seamă vara când, la sfârşitul lunii iulie, jinarii sărbătoresc „Sus pe muntele din Jina”. E un festival folcloric ce reuneşte întregul sat şi care reaminteşte de vechile nedei când ciobanii coborau pe plaiurile din jurul satului şi sărbătoreau, jucau, cumpărau şi vindeau, se îndrăgosteau, se căsătoreau.

„Obiceiul Poruncilor” se păstrează încă la Jina. Duminica, după slujbă, localnicii se întâlnesc în faţa primăriei. Primarul le face cunoscute planurile viitoare, problemele şi noutăţile din sat. Este o ocazie unică de a cunoaşte satul, aşa cum este el.

La muzeul etnografic al familiei Morariu veţi găsi o colecţie veche, o gazdă primitoare, o poveste a civilizaţiei pastorale.

Nimic nu se compară însă cu o drumeţie în împrejurimile Jinei. Veţi fi fascinaţi de peisajul montan pitoresc, dar şi de monumente naturale precum „Pintenii din Coasta Jinei”, „La Grumaji” sau „Masa Uriaşului”.