Discuții în Parlamentul European despre noi sancţiuni împotriva Rusiei pentru invazia din Ucraina, care să vizeze inclusiv petrolul şi gazul rusesc

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului, Charles Michel, şi Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe Josep Borrell au pledat miercuri, în plenul Parlamentului European, pentru necesitatea unor noi sancţiuni împotriva Rusiei pentru invazia din Ucraina, din care „mai devreme sau mai târziu” nu vor lipsi petrolul şi gazul rusesc.

Uniunea Europeană va trebui să instituie, „mai devreme sau mai târziu”, noi sancţiuni asupra petrolului şi gazului rusesc, a declarat miercuri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a denunţat „crimele împotriva umanităţii" de la Bucea şi din „multe alte oraşe" din Ucraina.

„Cred că măsuri împotriva petrolului şi chiar a gazului vor fi necesare mai devreme sau mai târziu", a declarat înaltul oficial belgian în faţa eurodeputaţilor reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, transmite Agerpres.

Comisia Europeană a propus marţi Celor 27 să înăsprească sancţiunile împotriva Moscovei, punând capăt achiziţiilor de cărbune rusesc, care reprezintă 45% din importurile UE, şi închizând porturile europene pentru navele ruseşti.

„Astăzi, ne exprimăm indignarea faţă de crime împotriva umanităţii, împotriva civililor nevinovaţi de la Bucea şi din numeroase alte oraşe. O dovadă în plus a faptului că brutalitatea rusă împotriva poporului ucrainean nu are limite", a declarat Charles Michel.

„Nu este o operaţiune specială. Sunt crime de război", a adăugat el, reamintind că UE adună probe, „pentru a-i aduce în faţa justiţiei pe responsabili".

Charles Michel a adresat în plenul PE un mesaj către soldaţii ruşi. „Dacă vreţi să nu fiţi parte a crimelor împotriva fraţilor voştri ucraineni, renunţaţi la luptă, depuneţi armele. Unii au sugerat să acordăm azil acestor soldaţi ruşi care nu mai pun în aplicare ordinele. Cred că este o idee bună", a spus Michel.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat şi ea sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, în plus faţă de pachetul propus marţi, care cel mai probabil vor include măsuri împotriva importurilor de petrol rusesc.

„Aceste sancţiuni nu vor fi ultimele noastre sancţiuni", le-a spus ea eurodeputaţilor, referindu-se la pachetul propus marţi.

„Acum trebuie să ne uităm la veniturile pe care Rusia le obţine din combustibilii fosili", a spus ea.

Sancţiunile noastre „sunt pertinente, pentru că ele afectează Rusia mai puternic decât cuvintele noastre", a afirmat preşedinta Comisiei în plenul PE.

Ea a spus că peste 40 de state au adoptat sancţiuni până acum împotriva Rusiei şi că se aşteaptă ca celelalte ţări să nu obstrucţioneze aceste măsuri.

„E crucial pentru China şi pentru restul lumii ca ea să aibă o poziţie privind războiul. În calitate de membru al Consiliului de Securitate, China are obligaţia să nu rămână neutră", a spus Von der Leyen.

De asemenea, ea a insistat asupra necesităţii diversificării resurselor. „SUA ne furnizează cel puţin 15 milioane de metri cubi de gaz lichefiat pentru a înlocui gazele din Rusia. De asemenea, ne propunem să avem 50 de milioane de metri cubi anual pentru a înlocui o treime din gazele care ne veneau din Rusia", a spus şefa executivului UE.

Josep Borrell, şeful diplomaţiei UE, a subliniat în intervenţia sa că nu este important doar să se încheie războiul din Ucraina, ci cum se încheie acest conflict.

„Contează cum se încheie acest război. Pentru că dacă se încheie cu o ţară distrusă şi dominată, dezmembrată şi cu milioane de morţi, nu este sfârşitul pe care ni-l dorim. Iar dacă nu vrem asta, trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina", a spus Borrell, în aplauzele eurodeputaţilor.

„Poate că trebuie să le spunem mai puţin că sunt eroi şi să le dăm mai multe arme (...). Am dat Ucrainei peste un miliard de euro pentru apărare. Însă un miliard de euro este ce îi plătim lui (Vladimir) Putin zilnic pentru energia pe care ne-o dă. Această diferenţă enormă ne arată cât de important este să punem în practică ce ne-a cerut Consiliul, să reducem dependenţa", a pledat Înaltul Reprezentant.

„Autonomia noastră energetică trece prin dezvoltarea energiei regenerabile. Europenii trebuie să înţeleagă că sunt 5% din populaţia globului. Puţini, îmbătrâniţi şi dependenţi nu reprezintă o bună reţetă pentru viitor", a mai spus Josep Borrell.

El a declarat de asemenea că europenii s-au obişnuit să trăiască sub protecţia SUA, bazându-se pe faptul că apartenenţa la NATO le va rezolva toate problemele.

„Însă trebuie să ne jucăm rolul care ne revine în ce priveşte securitatea şi apărarea. Aş vrea ca toate statele să-şi sporească cheltuielile în domeniul apărării în mod proporţional. Dar trebuie să cheltuim nu doar mai mult, ci şi mai bine", a atras el atenţia.