Descoperire revoluționară: Tipare neuronale ar putea transforma terapiile pentru Parkinson, oferind speranță pacienților

Cercetătorii germani au făcut o descoperire importantă privind boala Parkinson: au identificat o semnătură electrică nouă asociată acestei afecțiuni. Ei au observat că semnalele cerebrale, considerate anterior doar ca „zgomot”, reflectă, în fapt, simptomele Parkinson. Au reușit astfel să distingă între activitatea cerebrală ritmică și cea neritmică, oferind o înțelegere mai bună a tulburărilor de mișcare. Această semnătură electrică ar putea ajusta mai precis impulsurile de stimulare cerebrală profundă, în funcție de activitatea în timp real a creierului.

Un studiu recent sugerează că activitatea electrică din străfundurile creierului ar putea fi utilizată pentru a măsura și monitoriza simptomele Parkinson, deschizând calea către terapii de stimulare mai precise și personalizate.

O echipă internațională, condusă de Institutul Max Planck din Germania, a analizat date de la 119 pacienți cu Parkinson. Comparând undele cerebrale cu severitatea simptomelor motorii, au descoperit tipare electrice corelate cu nivelul de afectare a mișcării.

Boala Parkinson rezultă din disfuncția ganglionilor bazali, cruciali pentru controlul mișcărilor. Când aceștia nu funcționează corect, apar tremurul, rigiditatea și lentoarea. Aceste modificări ar trebui reflectate în activitatea electrică printr-un exces de oscilații beta și vârfuri rapide de activitate neuronală.

Anterior, aceste unde beta erau detectate cu electrozi implantați în cadrul terapiei de stimulare, dar analiza lor era dificilă din cauza variațiilor individuale și a absenței unui grup de control sănătos. Acum, prin combinarea mai multor seturi de date și compararea activității cerebrale, cercetătorii au reușit să identifice ritmuri subtile ascunse în semnalele neuronale.

„Vă puteți imagina creierul ca o sală de concert înainte de repetiție...", explică dr. Moritz Gerster, coordonatorul studiului. Identificarea acestor ritmuri precise în activitatea ganglionilor bazali ar putea îmbunătăți terapiile de stimulare cerebrală, adaptându-le la schimbările electrice ale creierului.

Astfel, pacienții ar putea, finalmente, recăpăta un control de nei impreună a mișcărilor, deoarece stimularea ar răspunde în timp real la activitatea electrică a creierului.

Studiul a fost publicat pe 29 octombrie în revista eBioMedicine.