DESANT AMERICAN la Bucureşti. MESAJUL TRANŞANT dat de SUA României. E VIZATĂ și R. Moldova

Karen Donfried, preşedintele German Marshall Fund of United States, a vorbit într-un interviu pentru Gândul despre poziţia României ca ţară de graniţă a NATO, despre garanţiile oferite de aliaţi, despre situaţia în care se află astăzi Republica Moldova, despre despre vulnerabilităţile Rusiei şi despre cât de posibil este un război în adevăratul sens al cuvântului în Europa anului 2014.

Desant american la Bucureşti: vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi şeful Pentagonului, Chuck Hagel, vor fi prezenţi săptămâna viitoare în România, unde vor avea discuții cu președintele Traian Băsescu și cu premierul Victor Ponta. Joi seara a ajuns la Bucureşti şi şeful NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen cu un mesaj important: NATO ia în considerare instalarea unor baze permanente în România în contextul expansionismului rusesc în regiune.

Într-un interviu pentru gândul, preşedinta German Marshall Fund of United States, Karen Donfried, fost asistent special al preşedintelui SUA şi senior director pentru afaceri europene al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă, vorbeşte despre rolul României în viitoarea arhitectură de securitate în regiune.

O alianţă care îşi apără membrii, după cum au asigurat în ultima săptămână oficialii NATO şi după cum spune Dr. Karen Donfried, preşedintele German Marshall Fund of the United States.„Înţelegem faptul că aliaţii precum România, Ţările Baltice, Polonia se simt expuşi şi vulnerabili şi NATO arată clar că garanţia oferită de articolul 5 al Tratatului este reală şi că ne susţinem aliaţii", afirmă aceasta.

Karen Donfried a vorbit despre evoluţia situaţiei din Ucraina, despre felul în care ar putea fi afectată România şi despre răspunsul pe care l-ar putea da liderii de la Bucureşti declaraţiilor provocatoare ale unora dintre oficialii de la Moscova.

PRINCIPALELE DECLARAŢII, PE SCURT

- Noi avem o viziune comună asupra extinderii unei Europe întregi, libere şi liniştite (n.r. - în original „An Europe Whole, Free, and at Peace”) aceasta este o expresie americană, care a fost împărtăşită de mai multe administraţii americane succesive şi a fost împărtăşită peste ocean. Această politică a fost un succes, dacă te uiţi la extinderea UE, iar România este un exemplu minunat al acestui succes. Dar această politică s-a bazat pe premisa că Rusia a luat o decizie strategică, care era în interesul Rusiei: aceea de a coopera cu noi în loc să se angajeze într-un conflict deschis. Iar acest lucru nu mai este valabil. Cred că în ceea ce priveşte Georgia şi Republica Moldova a existat sentimentul că "bine, acestea sunt cazuri speciale”. Iar acum a venit Ucraina... Ştiţi ce? Avem o mare problemă Şi trebuie să ne reevaluăm scopurile. Acesta este încă scopul nostru, o Europă întreagă, liberă şi liniştită, dar s-ar putea să fie un scop pe termen mai lung. Cred că noi, americanii şi europenii, trebuie să ţinem ochii larg deschişi şi să ne gândim cum atingem acest scop în lumina noii realităţi.

- Nu este niciun dubiu că Rusia s-a angajat în acţiuni provocatoare şi depinde de noi cum răspundem la asta. Nu văd o ameninţare militară la adresa statelor membre NATO, dar trebuie să ne gândim la cele 40.000 de trupe, pe care le-aţi menţionat, staţionate la graniţa cu Ucraina. Nu cred că ar trebui să presupunem că Rusia nu va folosi aceste forţe. Cred doar că nu ştim răspunsul la asta. De aceea noi americanii şi europenii ne-am implicat intens pentru a ne asigura că Rusia nu va folosi aceste trupe. Din nou, prin oferirea unei soluţii diplomatice, prin a face clar că există consecinţe la acţiunile Rusiei. Pentru că, dacă ar exista o invazie militară a Rusiei în Ucraina, ar fi cu siguranţă o tragedie. Pentru ucraineni şi pentru soldaţii ruşi care ar fi, de asemenea, ucişi.

- România ar trebui să se simtă în siguranţă ca ţară membră NATO şi să simtă că are un sprijin puternic în toţi aliaţii săi.

- România ar putea răspunde pur şi simplu (n.r. la afirmaţiile vicepreşedintelui Dimitri Rogozin) că nu are nicio îngrijorare în privinţa securităţii sale, pentru că este membră a NATO, cea mai puternică alianţă din lume. Şi eşti puternic când ai aliaţi.

- Trebuie să rămânem uniţi în scopul nostru de a susţine Ucraina, dar într-un sens mai larg. Rusia contează pe faptul că nu vom rămâne uniţi şi ceea ce încearcă este să ne dezbine. Puterea acţiunilor noastre este mult mai mare decă rămânem uniţi. Rusia nu este invulnerabilă. Rusia are multe vulnerabilităţi.

- Cred că a existat un echilibru în felul în care SUA şi UE au abordat Rusia, pentru că am vorbit despre sancţiuni, dar am făcut clar că există încă o ofertă diplomatică pentru Rusia. Aceasta a fost ideea din spatele discuţiei dintre de secretarul de stat John Kerry cu ministrul de Externe Serghei Lavrov. Şi ce este important pentru noi este faptul că ucrainenii au fost la masă. Pentru că am vrut să facem clar faptul că nu facem nimic peste capul ucrainenilor. Ce încercăm cu adevărat este să facilităm o conversaţie între Rusia şi Ucraina.Problema este că nu este deloc clar că scopurile noastre sunt aceleaşi, că Rusia vrea o Ucraină stabilă. De fapt, se pare că Rusia are un interes puternic în a destabiliza Ucraina pentru a-şi atinge scopurile