„Decizie ilegală și iresponsabilă”: Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte demonstrează MATEMATIC necesitatea deschiderii mai multor secții de vot peste hotare la alegerile din 11 iulie

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte condamnă „decizia ilegală și iresponsabilă” a Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind deschiderea a doar 139 de secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

Astfel, Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte îi solicită CEC, prin intermediul unei declarații publice, să modifice în mod urgent hotărârea de sămbăta trecută cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate, să aplice cele trei criterii prevăzute în Codul Electoral pentru stabilirea a cel puțin 150 de secții de votare peste hotare, cu posibilitatea majorării numărului acestora în cazul în care Guvernul va pune la dispoziția CEC resurse financiare suficiente în acest scop și să publice toate documentele referitoarele la procesul de constituire a secțiilor de votare peste hotare, inclusiv recomandările și avizul prealabil al Ministerului de Externe.

Semnatarii declarației acuză CEC-ul de faptul că nu a ținut cont de cele trei criterii prevăzute de Codul Electoral pentru stabilirea secțiilor de votare peste hotare, care urmau a fi aplicate în mod obligatoriu.

CITIȚI și Vladimir Șarban crede că CEC este obligată să-și REVIZUIASCĂ decizia privind numărul de secții de vot peste hotare: „În devizul estimativ al cheltuielilor, noi am indicat 150 de secții electorale”

„Potrivit prevederilor Codului electoral (art. 31 alin. (2)), organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din străinătate se constituie pentru fiecare scrutin în parte. În pofida acestei prevederi legale, potrivit declarațiilor unor membri CEC, constituirea a 139 secții de votare, a avut la baza principiul conservării numărului și locațiilor secțiilor de votare organizate pentru alegerile prezidențiale din 2020. Se observă o interpretare și aplicare neuniformă a legislației în vigoare de către CEC. Astfel, spre exemplu, în contextul adoptării hotărârii nr. 4965/2021 cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățiledin stânga Nistrului (Transnistria) în cadrul alegerilor parlamentareanticipate din data de 11 iulie 2021, pentru argumentarea necesității constituirii unui număr mai mare de secții de votare decât în alegerile prezidențiale din 2020 raportorul a prezentat inclusiv motive privind: a) solicitarea unei APL de constituire a secției de votare în localitate; b) înregistrarea în cadrul alegerilor prezidențiale a multor cazuri de formare rândurilor de alegători în fața secțiilor de votare și a necesității de fluidizare a acestor.

Prin contrast, comparativ cu organizarea SV pentru alegătorii din regiunea transnistreană, unde la prezidențialele din 2020 au votat mai puțini alegători (turul doi – 31 784) decât la parlamentarele din 2019 (37 257) iar numărul secțiilor de votare a fost majorat cu 2 SV, în cazul secțiilor de votare pentru alegătorii din străinătate, chiar dacă la alegerile prezidențiale din 2020 (turul doi) au votat aproape de patru ori mai mulți alegători (263 177) decât la parlamentarele din 2019 (cca. 76 600), numărul secțiilor de votare nu a fost modificat”, cităm din declarația Coaliției.

CITIȚI și VIDEO // Judecătorii Muruianu și Anatolie Minciună DECID câte secții de votare vor fi deschise peste hotarele R. Moldova. Usatîi: „Eu pot să spun cât a COSTAT decizia din 2014”

CEC a acționat în mod deliberat împotriva interesului alegătorilor aflați peste hotarele țării, care și-au exprimat clar intenția de vot.

„În turul doi al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, rata de participare în străinătate a fost una fără precedent, de 263 177 de alegători. Totodată, către data de 26 mai 2021, rezultatele înregistrării prealabile arătau 100 050 de declarații depuse online sau pe suport de hârtie, dintre care 39 940 de înregistrări făcute în anul 2021. Astfel, CEC a ignorat pe deplin problemele cu care s-au confruntat la ultimele alegeri cetățenii noștri din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și alte state (insuficiența buletinelor de vot, cozile foarte lungi din fața secțiilor de votare, eforturile și cheltuielile enorme suportate de cetățeni pentru deplasarea la vot)”, mai arată sursa citată.

Coaliția mai precizează că secretarul de stat al MAEIE a confirmat în ședința CEC disponibilitatea identificării mijloacelor financiare necesare inclusiv pentru constituirea a 191de secții de votare peste hotare.

„Suntem convinși că există premise pentru ca CEC să asigure deschiderea a cel puțin 150 de secții de votare peste hotare, cu posibilitatea majorării numărului acestora, în cazul în care Guvernul va pune la dispoziția CEC suficiente resurse financiare în acest scop. Procesul decizional privind constituirea secțiilor de votare peste hotare a fost unul lipsit de transparență, hotărârea respectivă din 5 iunie 2021 fiind adoptată în lipsa consultărilor publice cu participarea tuturor părților interesate. Proiectul inițial al hotărârii CEC (care prevedea constituirea a 162 de secții de votare peste hotare), precum și recomandările Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene privind numărul și locațiile secțiilor de votare în străinătate nu au fost făcute publice”, susține Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte.

A1, B1, C1, D1 reprezintă numărul de alegători aflaţi peste hotare care au participat la ultimul scrutin în statul de referinţă.

T1 reprezintă numărul total de alegători aflaţi peste hotare care au participat la ultimul scrutin.

A1V, B1V, C1V, D1V reprezintă valoarea/ponderea numărului de alegători aflaţi peste hotare din statul de referinţă raportat la numărul total de alegători aflaţi peste hotare care au participat la ultimul scrutin.

A2, B2, C2, D2 reprezintă numărul de înregistrări prealabile efectuate de alegători aflaţi peste hotare în statul de referinţă.

T2 reprezintă numărul total de înregistrări prealabile efectuate de alegători aflaţi peste hotare, în ţările de reşedinţă.

A2V, B2V, C2V, D2V reprezintă valoarea/ponderea înregistrărilor prealabile efectuate de alegători aflaţi peste hotare din statul de referinţă raportat la numărul total de înregistrări prealabile.

A3, B3, C3, D3 reprezintă numărul de alegători aflaţi peste hotare potrivit informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene în statul de referinţă.

T3 reprezintă numărul total de alegători aflaţi peste hotare potrivit informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

A3V, B3V, C3V, D3V reprezintă valoarea/ponderea numărului de alegători aflaţi peste hotare din statul de referinţă raportat la numărul total de alegători aflaţi peste hotare potrivit informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

W,X,Y,Z reprezintă valoarea/ponderea totală a fiecărui stat în parte calculat în baza celor 3 (trei) criterii.

Valoarea/ponderea totală a fiecărui stat în parte se calculează în funcţie de media valorii celor 3 criterii de calcul. Valoarea/ponderea totală va sta la baza calculării numărului total al secţiilor de votare ce urmează a fi constituite în statul respectiv.

Valoarea N reprezintă numărul total (150) al secţiilor de votare peste hotare, ce urmează a fi constituite de Comisia Electorală Centrală.

Nr.SV (numărul secţiilor de votare) reprezintă numărul total preconizat de către Comisie al secţiilor de votare peste hotare raportat la valoarea/ponderea totală a fiecărui stat.

* În cazul în care într-un anumit stat nu sunt date în baza unuia dintre cele trei criterii, valoarea iniţială utilizată pentru criteriul respectiv va fi 0. Astfel, spre exemplu, în Statul 1, la scrutinul precedent nu a fost constituită nici o secţie de votare, din care cauză nu a fost înregistrat nici un alegător. Prin urmare, valoarea atribuită Statului 1 în baza primului criteriu – numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent, organizat în circumscripţia naţională – va fi 0”.