De ce trăiesc femeile mai mult decât bărbații: explicațiile cardiologului Monica Trofin-Bănescu despre bolile cardiovasculare și rolul screeningului precoce

Dr. Monica Trofin-Bănescu, șef de secție Cardiologie și coordonator USTACC la Spitalul Clinic Sanador, a vorbit în cadrul unui interviu despre testele cardiovasculare pentru longevitate și despre conceptul de „echipă a inimii”. În același timp, ea a comentat statisticile care arată că femeile sunt mai longevive decât bărbații.

Invitată de jurnalistul Val Vâlcu, dr. Monica Trofin-Bănescu a explicat ce presupune activitatea în cadrul USTACC și care sunt beneficiile acestui tip de unitate pentru pacienții cu boli cardiovasculare. De asemenea, a dezvăluit care a fost cel mai în vârstă pacient internat în această secție a Spitalului Clinic Sanador și a explicat motivele pentru care femeile au, în general, o speranță de viață mai mare decât bărbații.

"În primul rând, doamna doctor, să ne spuneți ce înseamnă USTACC. Vedem în marile spitale, spitalele de urgență, aceste secții, aceste acronime. De unde vin?", a întrebat Val Vâlcu la începutul interviului.

"USTACC-ul este un departament deja implementat de mult timp în centrele terțiare cardiologice. Este un acronim și reprezintă unitatea de terapie de supraveghere și terapie avansată a pacienților cardiaci critici. Este practic un departament intermediar între secția de cardiologie clinică și secția de terapie intensivă cardiovasculară.

Este locul în care sunt internați pacienți cu afecțiuni cardiovasculare severe sau în formă acută, pentru monitorizare și pentru stabilirea strategiei terapeutice. Acești pacienți nu sunt atât de gravi încât să necesite terapie intensivă, nu au nevoie, de exemplu, de intubație, dar necesită manevre suplimentare de monitorizare și decizii rapide de tratament, specifice acestui departament USTACC, care depășesc capacitatea unei secții obișnuite de cardiologie pentru pacienți cronici", a explicat dr. Monica Trofin-Bănescu, șef secție Cardiologie și coordonator al Unitatății de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (USTACC) la Spitalul Clinic Sanador.

"Cât durează o internare într-o astfel de secție?", a întrebat apoi Val Vâlcu.

"Din fericire, în spitalul nostru, deciziile terapeutice, dar și implementarea lor se întâmplă rapid, astfel încât parcursul unui pacient internat pe USTACC este repede direcționat în funcție de patologie. De cele mai multe ori, rezolvarea se face în aceeași zi sau cel târziu în ziua următoare, iar următoarea perioadă, de obicei încă o zi, este dedicată doar monitorizării.

Apoi, în funcție de particularitățile fiecărui caz, pacientul este fie transferat pe secția de cardiologie clinică, fie chiar externat. Dacă, Doamne ferește, evoluția este nefavorabilă, se poate prelungi internarea pe USTACC sau, în cazurile complicate, pacientul este transferat la Terapie Intensivă. Toate acestea se desfășoară printr-o coordonare extrem de eficientă între mai multe departamente", a detaliat dr. Monica Trofin-Bănescu.

"Aceasta este echipa inimii", a punctat Val Vâlcu.

"Exact, echipa inimii este un concept la care țin foarte mult și care, din fericire, funcționează foarte bine. Efectele se văd atât în rezolvarea rapidă a cazurilor, cât mai ales în situațiile complexe, unde este absolut necesară și extrem de importantă luarea deciziilor în echipă. Echipa inimii este alcătuită dintr-un cardiolog clinician, un cardiolog intervenționist, un chirurg cardiovascular și un medic de terapie intensivă cardiovasculară.

La această echipă de bază se adaugă medicul radiolog, imagistul cardiovascular și, de multe ori, medicul urgentist, cel care preia primul cazul în compartimentul de primiri urgențe. Fiecare membru are un rol clar definit, iar scopul comun este abordarea personalizată a fiecărui caz, adaptată fiecărui pacient în parte, astfel încât acesta să primească cea mai potrivită terapie.

De exemplu, în cazul unui pacient cu boală coronariană, în cadrul întâlnirilor echipei inimii se decide terapia optimă. Poate fi vorba de tratament medicamentos, de o procedură intervențională, cum ar fi montarea de stenturi, sau de bypass aortocoronarian, adică intervenție chirurgicală. Pe baza unor criterii foarte clare, fiecare caz este discutat, iar la final se ajunge la o decizie unanimă. În felul acesta, pacientul este cel care beneficiază cel mai mult de pe urma efortului comun", a subliniat dr. Monica Trofin-Bănescu.

Întrebată care a fost cel mai în vârstă pacient internat pe secția pe care o coordonează, medicul a precizat că vârsta nu schimbă modul în care este tratat cineva. Indiferent de anii pacientului, abordarea terapeutică este aceeași. Unii dintre cei mai în vârstă pacienți ajunși la Unitatea de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (USTACC) de la Spitalul Clinic Sanador au avut în jur de 100 de ani. Scopul intervențiilor la această vârstă este să asigure absența simptomelor, reducerea numărului de episoade de decompensare cardiacă și scăderea numărului de spitalizari.

"Din punctul nostru de vedere, vârsta nu este un criteriu pentru o afecțiune. Prin urmare, indiferent cât este de în vârstă o persoană are același acces la aceleași tratament ca oricare alt pacient. Am tratat pacienți și în jurul vârstei de 100 de ani, am tratat chiar cu proceduri intervenționale astfel de pacienți, așa încât să le asigurăm o calitate a vieții optime. Am avut și pacienți la care s-a efectuat angioplastie, adică montare de stenturi la nivelul vaselor coronare și pacienți la care s-au montat intervențional proteze la nivelul valvei aortice.

Scopul acestor intervenții este de a asigura pacienților o calitate bună a vieții, adică să-și păstreze autonomia. Prin asta se definește scopul nostru de a interveni la această vârstă: absența simptomelor, scăderea numărului episoadelor de decompensare cardiacă și practic reducerea numărului de spitalizari", a precizat dr. Monica Trofin-Bănescu.

În continuare, jurnalistul a readus în discuție un fenomen evidențiat de numeroase studii demografice: în medie, femeile trăiesc mai mult decât bărbații. Clasamentele mondiale ale longevității sunt dominate de femei, iar acest fapt ridică întrebări legate de cauzele diferențelor dintre sexe și de rolul prevenției în menținerea sănătății pe termen lung.

Pornind de la acest subiect, Val Vâlcu a întrebat dacă statisticile care arată că femeile sunt mai longevive decât bărbații corespund realității medicale. Dr. Monica Trofin-Bănescu a confirmat că femeile au, în general, o speranță de viață mai mare și a explicat că bărbații sunt mai expuși bolilor cardiovasculare, în special până la vârsta menopauzei la femei.

Medicul a subliniat însă că, dincolo de diferențele de gen, factorul decisiv în reducerea mortalității este depistarea precoce a bolilor, prin programe de screening începute la vârste cât mai tinere. Acest lucru este cu atât mai important în contextul în care România continuă să înregistreze unele dintre cele mai ridicate rate ale mortalității cardiovasculare.

"Cea mai în vârstă persoană din România a împlinit 111 ani. Anul trecut, o organizație internațională, Gerontology Resege Gov, a validat statutul de super-centenar. Au făcut verificări demografice. Centenara din România ocupă locul 124 în lume în topul celor mai longevive persoane de pe planetă. Un top dominat de femei. Sunt femeile mai longevive decât bărbații, așa cum spun statisticile?", a întrebat apoi Val Vâlcu.

"Da, femeile sunt mai longevive decât bărbații. În România, unde rata de mortalitate cardiovasculară este printre cele mai mari din lume, evident că ne bucură existența persoanelor de vârsta aceasta, le urăm multă sănătate în continuare. Totuși, este evident că screening-ul pacienților trebuie făcut de la o vârstă din ce în ce mai tânără.

Într-adevăr, bărbații sunt mai afectați de boli cardiovasculare decât femeile, cel puțin până la vârsta menopauzei, după care există un ușor trend de egalare ca proporții. Dar aș vrea să subliniez încă o dată că metodele de screening sunt cele care triază pacienții la risc de boli cardiovasculare și acest screening trebuie efectuat, statistic dovedit, la vârste din ce în ce mai tinere. Ne bucurăm că vedem un interes foarte mare al populației aflate între 35-45 de ani, pentru sănătatea fizică și pentru sănătatea mentală", a mai spus dr. Monica Trofin-Bănescu.