De ce suntem atât de obsedate să avem gene lungi?

Se spune că ochii sunt fereastra sufletului, dar genele sunt „perdelele”. Pare logic, nu? Genele au avut o semnificație importantă de-a lungul timpului, pentru că iubim frumusețea, iar genele tocmai asta reprezintă – frumusețea.

Încă din Egiptul antic, femeile adorau să aibă gene lungi. În jurul anului 4000 î. Hr. au fost descoperite instrumentele de îngrijire a genelor – kohl și alte unguente. Acest machiaj rudimentar nu doar că accentua privirea, dar servea și ca protecție suplimentară împotriva soarelui. Câteva mii de ani mai târziu, femeile Romei antice au folosit, de asemenea, kohl – precum și plută arsă – pentru a-și înnegri genele. La acea vreme, genele lungi și dese erau văzute ca un semn al castității. Se credea că genele unei femei cad când acestea fac sex, probabil pentru că pierderea genelor era asociată cu sifilisul.

Primul rimel a apărut în Franța

Totuși, primul rimel a fost inventat pentru impresarul francez Eugène Rimmel în secolul XIX. Rimelul modern a fost creat în 1913 de chimistul T.L. Williams pentru sora sa Mabel. Era făcut din praf de carbon amestecat cu vaselină de petrol. Produsul a fost un succes, iar Williams a început să-l vândă prin poștă. Firma sa, Maybelline, s-a transformat în principala companie de produse cosmetice. Consumatorii obișnuiau să umezească o pensulă și o frecau de o pastilă de rimel pentru ca mai apoi s-o aplice pe gene. Tubul modern și periuța aplicatoare nu au apărut decât în anul 1957, când au fost introduse pe piață de către femeia de afaceri Helena Rubinstein.

De ce genele lungi sunt atrăgătoare?

Atunci – și în anii care au urmat – genele lungi și dese indicau sănătate, vitalitate și frumusețe. În 1985, cercetătorii au descoperit că astfel de gene măresc ochii și fac privirea mai pătrunzătoare, ceea ce a dus la apariția conceptului de beauty „babyface” – buze nud, ten de porțelan, gene bine definite și pomeți fresh. Iar astfel de trăsături atrag întotdeauna, spun experții în frumusețe. Mai târziu, specialiștii susțineau că genele dese și lungi ofereau un aspect proaspăt și tânăr.

Dar nu întotdeauna s-a acordat o atenție deosebită genelor. De exemplu, în timpurile medievale fruntea lată era în vogă. Dar nu toate femeile aveau fruntea înaltă în mod natural. Așa că, pentru a-și crește „rating-ul” de frumusețe, doamnele medievale își ridicau linia părului în mod artificial. Iar pentru a obține această „față simplă și deschisă”, expresie de frumusețe, doamnele din Evul Mediu și din perioada modernă timpurie își îndepărtau sprâncenele și chiar și genele.

Din fericire, până în secolul al XIX-lea, când doamnele au început să-și dorească gene lungi și dese. În 1882, un ziar parizian relata cum niște doamne din capitala franceză încercau să implanteze gene. Genele erau aplicate pe pleoapă cu un ac. În ciuda durerii și a succesului îndoielnic, procedura a fost relatată și de presa scoțiană în 1899. Unele femei au încercat să-și lipească genele cu lipici, fără succes. Apoi, la începutul secolului XX, s-au inventat genele false.

Pe 2 noiembrie 1902, Karl Nessler a patentat noua invenție. În loc să fie aplicate individual, genele erau cusute pe un material și lipite de pleoapă. În 1927, legendarul makeup artist Max Factor a îmbunătăţit acest nou mod de înfrumuseţare prin aplicarea genelor false actriţei Phillis Harver din musicalul Chicago.

Genele nu au doar un scop estetic, ci și practic, ele protejând ochii de murdărie, praf și uscăciune.

Potrivit Google Trends, primele trei cele mai frecvente întrebări despre frumusețe în 2018 au fost despre gene. Mascara, desigur, rămâne unul dintre cele mai populare produse de frumusețe. Numai celebra mascara Maybelline Great Lash cu tubul verde și roz se vinde la fiecare 2,5 secunde în întreaga lume. Iar tehnologia a avansat atât de mult, încât femeile apelează la extensiile de gene semi-permanente, la seruri de creștere și nu numai. Dorința de a avea genele lungi și dese a creat o industrie de miliarde de dolari.

Sursa: tabu.ro