De ce ne fascinează curățenia extremă din casele hoarderilor și cum ajută aceste videoclipuri la înțelegerea tulburării de acumulare

Când Victoria Gordon ajunge la casa unui client, poate fi întâmpinată de grămezi uriașe de haine, teancuri de vase nespălate și toalete serios înfundate.

La 44 de ani, ea nu este un simplu om de serviciu. Este specializată în eliberarea locuințelor persoanelor cu tulburare de acumulare compulsivă, în curățarea scenelor de infracțiuni și în alte proiecte de igienizare extremă.

Își iubește meseria de „extreme cleaner”, însă de când a început să-și documenteze online intervențiile, a descoperit cu uimire cât de interesați sunt oamenii de ceea ce face.

Popularitatea videoclipurilor cu curățenie a crescut masiv în ultimii ani. În 2023, Unilever a colaborat cu TikTok pentru a lansa o comunitate dedicată numită CleanTok, după ce acest gen de conținut acumulase deja zeci de miliarde de vizualizări pe platformă.

De ce sunt, totuși, oamenii atât de captivați de filmări cu case sufocate de lucruri, cu scene de crimă ce trebuie curățate și alte intervenții extreme?

Gordon, din Lincoln, crede că videoclipurile de pe contul ei au strâns mii de vizualizări fiindcă oamenii sunt „în mod natural curioși” și chiar „bârfitori”.

„Ne place să aruncăm o privire în viețile altora – mai ales acolo unde există un șocant ‘înainte și după’, sau când pot urmări întregul proces”, spune ea.

„Oamenii găsesc asta foarte interesant și, de fapt, destul de satisfăcător.”

Dr. Wasim Ahmed, lector universitar de marketing la University of Hull, spune că totul ține de nevoia de control, de curiozitate și de sentimentul de recunoaștere de sine.

„În videoclipul scurt vezi ceva care creează tensiune. Ți se arată foarte multă mizerie, apoi procesul și deznodământul, ceea ce poate fi liniștitor”, explică Ahmed.

„E foarte satisfăcător să vezi o problemă clară și un final clar, în mai puțin de un minut.”

Cu mult înainte ca acest tip de conținut să explodeze pe rețelele sociale, emisiuni de televiziune dedicate persoanelor care adună compulsiv lucruri atrăgeau deja un public numeros.

Pe TikTok, comunitatea CleanTok a transformat sarcina banală a curățeniei într-unul dintre cele mai îndrăgite și amuzante genuri de conținut de pe platformă.

Tendința este alimentată de așa-numiții „cleanfluenceri” – creatori de conținut care împărtășesc rutine de curățenie, sfaturi de organizare a locuinței și ritualuri de resetare zilnică pentru casă.

Ann Russell, o femeie de serviciu din Hampshire, a adunat o comunitate globală de aproximativ trei milioane de urmăritori pe TikTok, după ce a început să posteze videoclipuri din activitatea ei de zi cu zi.

„Încă nu-mi place să-mi curăț propria casă, dar să curăț casa altcuiva – poți intra într-un haos absolut, îl poți ordona, curăța, îl poți face frumos și apoi poți pleca, iar cineva îți spune ‘Mulțumesc’”, povestea ea.

„Când este casa ta, tocmai când ai ajuns aproape de final, cineva varsă o sticlă de suc și aruncă o pereche de șosete pe jos. E descurajant și pare că nu se termină niciodată.”

Gordon se numără printre creatorii mai „de nișă”, care arată „toate lucrurile brutale pe care nu prea vrea altcineva să le facă”.

„Trebuie, evident, să fiu foarte atentă la ceea ce postez”, explică ea. „Nu public nimic fără permisiune și sunt o mulțime de curățenii pentru care nici măcar nu aș cere voie.”

La începutul acestei luni, a postat un videoclip cu un baton Mars vechi de 35 de ani, descoperit în timp ce făcea curățenie în casa unui hoarder.

„Este atât de fascinant ce anume găsesc oamenii interesant. Aproape că l-am aruncat la container, [dar acum] mă gândesc chiar să fac un tur prin Marea Britanie cu el”, spune ea.

Ahmed crede că astfel de videoclipuri devin virale și pentru că platformele de socializare „recompensează activ” acest tip de conținut.

Cercetarea lui actuală se concentrează pe fenomenul de viralizare în social media, inclusiv pe motivele pentru care oamenii sunt atât de captivați de videoclipurile scurte.

„O mare parte dintre aceste algoritmi învață din cât timp rămân utilizatorii pe videoclipuri”, explică el. „Tot ce știe sistemul este că persoana nu a derulat mai departe.”

El adaugă: „Așadar, atunci când este o cameră cu adevărat murdară și reușește să țină oamenii acolo, sau o scenă de crimă foarte șocantă, algoritmul citește asta ca pe un indicator de calitate.

Începe să-i arate utilizatorului camere tot mai murdare, scene de crimă tot mai grave, și permite ca acest conținut să fie distribuit unui număr din ce în ce mai mare de oameni.”

Ahmed spune că un alt motiv pentru care aceste videoclipuri au performanțe bune este nivelul ridicat de interacțiune pe care îl generează prin aprecieri, comentarii și distribuiri.

„Oamenii sunt destul de atrași de secțiunea de comentarii, vor să arunce o privire peste părerile celorlalți”, afirmă el.

„Există acest concept de relaționare. Poate apărea și un sentiment de comparație.”

Gordon afirmă că principalul motiv pentru care postează online este conștientizarea publicului, în special în legătură cu tulburarea de hoarding și sănătatea mintală.

Potrivit NHS, tulburarea de acumulare este o afecțiune psihică în care o persoană strânge foarte multe obiecte și nu poate renunța la ele, chiar dacă îi afectează negativ viața de zi cu zi.

„Cred că este foarte ușor să fii judecător”, spune ea.

„Oamenii văd imagini cu aceste locuințe online și în documentare, iar e foarte simplu să etichetezi și să crezi că persoana e leneșă.

Există multă stigmatizare și multă neînțelegere.”

Spune că rușinea asociată cu a fi hoarder îi poate împiedica pe oameni să ceară ajutor.

„Asta este viața reală. E vorba de sănătate mintală. De oameni care ajung să trăiască în condiții cu adevărat nesigure și insalubre, fără să fie vina lor.”

„Cu cât vorbim mai mult despre asta, cu atât mai bine. Cu cât judecăm mai puțin, cu cât înțelegem mai mult, [și asta] nu poate fi decât un lucru bun.”

Gordon spune că mulți dintre urmăritorii ei sunt chiar persoane care se confruntă cu această tulburare.

„Primesc o mulțime de mesaje în inbox de genul: ‘Îți mulțumesc mult pentru conținutul tău. Casa pe care ai curățat-o săptămâna trecută nu e foarte diferită de a mea și mă faci să simt că nu sunt singura care trăiește așa’.”

„Mulți mi-au scris că, după ce au văzut videoclipurile mele, au găsit curajul să ceară ajutor sau măcar să angajeze un om care să îi ajute la curățenie.

Deci impactul e cu adevărat pozitiv.”