Cum putem transforma un EŞEC într-o OPORTUNITATE

sursa: psychologies.ro

A fost odată ca niciodată… o persoană care încerca din răsputeri să se afirme profesional. Eşecul a venit însă repede. Cauza lui era neclară: Decizii greşite? Canalizarea nepotrivită a energiei?

Majoritatea s-ar fi oprit aici. E mai uşor să pui capul în mâini şi să plângi. E necesar să faci şi acest lucru, atât timp cât suferinţa cauzată de eşec nu este prelungită la nesfârşit.

Regula obţinerii succesului, de orice fel, este să continui. Să mai faci un pas atunci când eşti convins că nu mai are sens, că nu mai există speranţă. Orice lucru bun, orice experienţă fericită, se găseşte după ceva cu adevărat descurajator.

Exemplele sunt numeroase, chiar şi în cazul celebrităţilor. Walt Disney lucra ca redactor la un ziar înainte să ajungă celebru. Concedierea a fost doar un impuls.

Oprah Winfrey, înainte de a avea propriul talk-show, a fost concediată de pe postul de reporter TV, culmea, pentru că „nu dădea bine pe sticlă”.

Sentimentul cu care ne confruntăm după un eşec este cel de teamă. Aceasta se cuibăreşte atât de bine în sufletul nostru, încât avem impresia că face parte din noi, că ne-am transformat în persoane slabe, inutile.

Exerciţiul cel mai eficient în astfel de moment este, potrivit psychologies.ro, acela de a ne aminti una dintre deciziile bune pe care le-am luat în trecut. Aceasta poate să apară uşor în gând sau, dimpotrivă, după ceva vreme. Dar cu siguranţă există. Doar trebuie să îi lăsăm timp să îşi facă curaj să apară.

Următoarea întrebare necesară este: „Ţi-a fost frică atunci?”. Dacă răspunsul este „da”, atunci gândeşte-te cum anume ai controlat emoţia. Sau cum ai reuşit să o ignori.

Dacă răspunsul este „nu”, gândeşte-te dacă a existat vreo legătură între sentimentele din momentul respectiv şi rezultatul ulterior. Anticipai un rezultat pozitiv al acţiunilor tale?

Ce poţi face concret pentru a depăşi un eşec

Acordă-ţi timp pentru a-ţi exterioriza dezamăgirea. Este inutil să o ascunzi sau să te prefaci că nu este acolo. Ai dreptul să suferi puţin.
Gândeşte-te ce ai face dacă nu ţi-ar fi frică. Poţi nota tot ceea ce îţi trece prin cap. Claritatea lucrurilor este alta atunci când sunt aşternute pe hârtie.
Adu-ţi aminte de o decizie bună pe care ai luat-o. Gândeşte-te la felul în care te-ai simţit înainte şi după luarea ei, cât de mulţumit/a ai fost, cât ai muncit şi care au fost beneficiile. E bine să îţi aduci aminte că poţi lua şi decizii bune.
Priveşte eşecul diferit. Dacă ai greşit, te poţi gândi că acum ştii exact ce să nu mai faci. Dacă te simţi la pământ şi moralul tău e sub nivelul mării, gândeşte-te că tocmai ai simţit cum e să suferi cu adevărat. Dacă nu mai ai nimic de pierdut, acum e momentul să rişti şi să ieşi din impas.
Înconjoară-te de oameni pozitivi. Avem nevoie de sprijin şi încurajări. Caută prieteni sau membri ai familiei care să îţi zâmbească şi pe care să te poţi baza. Sau, de ce nu, un patruped care să îţi ridice moralul prin simpla lui prezenţă.

Eşecul este doar un mod de a privi lucrurile. Este dureros, dar necesar, iar fiecare dintre noi are nevoie să îl cunoască pentru a aprecia apoi succesul, bucuria. Plafonarea, refuzul de a „ieşi” dintr-un eşec sunt cele care distrug. Nu eşecul în sine. El poate fi doar un semnal de alarmă pentru schimbarea viziunii şi a modului de a trăi viaţa.