Cum PIERDE statul 800 de MILIOANE pe an

PAGUBE // Anual, peste opt miliarde de lei din Bugetul de stat sunt administrate irațional de către instituțiile de stat

Din Bugetul de stat de circa 30 de miliarde de lei, mai bine de un sfert din bani este cheltuit irațional, se arată în raportul de bilanț al Curții de Conturi pentru anul 2014.

Bani, la coșul de gunoi

Experții susțin că, potrivit normelor internaționale, se consideră că orice cheltuială ineficientă generează pierderi de zece la sută, astfel, din cele opt miliarde cheltuite cu abateri, 800 de milioane de lei adunate din impozite și taxe achitate de cetățeni ajung la coșul de gunoi.

Motivul, constată experții, îl constituie lipsa de responsabilitate și profesionalism a funcționarilor publici, dar și iregularitățile comise la achizițiile publice. Astfel, numai pentru serviciile de transport și telefonie, anual se cheltuiesc cu zece milioane de lei mai mult decât prevăd normele existente.

În cazul achizițiilor publice, banii care sunt cheltuiți fără noimă depășesc un miliard de lei. Din păcate, deși o bună parte din aceste nereguli, semnalate în rapoartele Curții de Conturi, se repetă de la an la an, instituțiile de stat vizate nu întreprind măsuri pentru a le înlătura.

15 milioane „aruncate” în arhivă

În 2005, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a alocat 15,45 de milioane de lei pentru elaborarea proiectului de modernizare a Stației de epurare din Chișinău. Lucrările pentru realizarea proiectului au durat trei ani, iar după ce proiectul a fost finalizat, acesta a ajuns direct în arhiva Direcției Construcții Capitale.

„În pofida faptului că, începând cu anul 2008 și până în 2010, ,,Apă-Canal Chișinău” a intervenit în repetate rânduri cu propunerea de a include în listă finanțarea obiectivului „Stația de epurare a mun. Chișinău”, din lipsă de resurse financiare, acest obiectiv nu a fost înaintat spre aprobare CMC-ului, Consiliul nefiind cel puțin informat despre faptul că deja se cheltuiseră peste 15 milioane pe proiectul pentru modernizarea Stației de epurare. La doi ani după finalizarea primului proiect, Primăria Chișinău, beneficiind de un grant din partea BERD, a comandat un alt studiu de fezabilitate similar, cheltuind încă trei milioane de euro”, se arată într-un raport de audit efectuat de Curtea de Conturi, anul trecut, la primăria capitalei.

Membrii Curții observă că, în acest caz, factorii decizionali din cadrul primăriei au dat dovadă de iresponsabilitate în procesul de achiziții publice.

Pierderi de 240 de milioane la achiziții

Cazuri similare celui descris mai sus se produc cu sutele în fiecare an. În anul 2014, instituțiile de stat de nivel național și local au admis iregularități în valoare de peste 1,2 miliarde de lei în procesul de achiziții publice. Suma a fost calculată de experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” urmare a analizei tuturor rapoartelor de audit realizate în anul trecut de Curtea de Conturi.

„Există un studiu realizat de Fondul Monetar Internațional care arată că, în țările din lumea a treia, la calcularea prejudiciilor din achizițiile publice trebuie să se considere că acestea reprezintă cam 20 la sută din valoarea totală a achizițiilor. Cred că, în cazul R. Moldova, această formulă de calculare este cât se poate de potrivită”, afirmă economistul „Expert-Grup”, Tatiana Savva.

Astfel calculate, pierderile în procesul de achiziții publice ajung la 240 de milioane de lei.

Scumpiri iraționale

Alte câteva sute de milioane de lei, Bugetul de stat le-a pierdut din cauza încălcărilor legate de stabilirea valorii lucrărilor.

„Aceste încălcări sunt pe al doilea loc ca importanță după cele legate de achiziții. Numai în autoritățile publice locale, iregularitățile din această cauză au ajuns, în 2014, la 400 de milioane de lei. Fraudarea acestui proces sau nerespectarea procesului de stabilire a valorii lucrărilor comportă un risc de prejudiciu deosebit de înalt pentru Bugetul național, de asemenea, acesta reprezintă un instrument de corupere majoră”, ne explică Tatiana Savva.

Semnificativ în acest sens este proiectul de reconstrucție a blocului administrativ al Stației Zonale a Asistenței Medicale Urgente. În 2013, atunci când Stația Zonală Asistență Medicală Urgentă (AMU) Centru a semnat contractul pentru executarea lucrărilor cu firma „Delmar Construction”, s-au achitat 17,8 milioane de lei, peste doar un an însă, în mai 2014, suma a fost majorată cu 5,3 milioane de lei, adică cu peste 40 la sută.

Responsabilii din cadrul Stației Zonale AMU Centru susțin că majorarea costului lucrărilor a fost determinată de apariția unor lucrări neprevăzute inițial.

Venituri de miliarde, ignorate

Miliarde de lei sunt ratate anual de autorități din darea în arendă a terenurilor, clădirilor, dar și din administrarea proastă a patrimoniului.

În multe localități ale republicii, primăriile nu percep taxe pentru utilizarea terenurilor publice. În ianuarie 2015, doar în 12 sate care au fost supuse auditului Curții de Conturi, au fost constatate creanțe din darea în arendă a terenurilor publice de peste 1,4 milioane de lei. În R. Moldova există însă peste 1 500 de localități, iar cifra creanțelor din darea în arendă ajunge să depășească anual cifra de o sută de milioane de lei.

Deși nu reprezintă o sumă mare, experții susțin că sunt îngrijorați și de cheltuielile nejustificate pentru transport și telefonie. Anual, acestea se ridică la cifra de zece milioane de lei, cu tendință de creștere în anii electorali.

Problema este în salarizare

„30 la sută din problemele privind modul irațional în care sunt cheltuiți banii publici sunt determinate de lipsa de capacități și profesionalism a funcționarilor publici. Cu alte cuvinte, cel puțin trei miliarde de lei sunt cheltuite fără noimă în fiecare an de cadre care nu sunt la locul lor în instituții. Problema este în salarizarea proastă a funcționarilor, iar această problemă trebuie soluționată urgent de Ministerul Finanțelor care ar trebui să vină cu o strategie de salarizare în sectorul public. Argumentul lor despre lipsa banilor nu ține. Numai din contul iregularităților care se comit anual ar putea fi majorate salariile funcționarilor cu 5 000 de lei pe lună și, credeți-mă, la un salariu de 8 000 de lei, profesioniștii care au fugit din sate s-ar întoarce, iar banii publici ar începe să fie folosiți eficient”, crede Tatiana Savva.

Soluția e la Parlament

Anul acesta, Guvernul, la inițiativa fostului premier Chiril Gaburici, a înaintat un proiect care prevede monitorizarea de către Guvern a implementării recomandărilor făcute de Curtea de Conturi în rapoartele sale de audit. Proiectul urmează să fie votat în Parlament. Președintele Curții de Conturi, Serafim Urechean, este însă aproape sigur că proiectul nu va trece.

„Acest lucru nu convine nimănui. Cui îi este interesant ca Guvernul să monitorizeze executarea recomandărilor noastre. În prezent, această prerogativă o are Parlamentul, dar până acum nu și-a îndeplinit această obligație. Dacă Parlamentul și-ar lua în serios funcția, iar organele de drept ar sancționa încălcările constatate de Curte, aceste cheltuieli cu abateri care depășesc cifra de opt miliarde de lei pe an s-ar reduce esențial”, afirmă Urechean.